Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Pentru români, Nicolae Ceaușescu nu are nevoie de introducere. Omul care a condus România cu mână de fier între iulie 1965 și decembrie 1989 – întâi ca secretar general al Partidului Comunist Român, iar apoi ca șef de stat – și-a construit un cult al personalității fără precedent în istoria țării noastre.
Nicolae Ceauşescu s-a născut la data de 26 ianuarie 1918 în comuna Scorniceşti din judeţul Olt. Era al treilea membru adus pe lume într-o familie, ce urma să numere zece copii ai lui Andruţă şi Alexandrina Ceauşescu. La vârsta de 12 ani, pleacă la Bucureşti şi se angajează ca ucenic la diferite ateliere şi fabrici.
Regimul lui Nicolae Ceaușescu a devenit, în memoria multor români, sinonim cu foamea, întunericul și lipsa libertăților individuale, însă pentru o minoritate selectă (activiști PCR, membri ai Securității și alte câteva categorii sociale) a adus privilegii.
Până la căderea regimului comunist, foarte puțini au știut ce se întâmpla în viața familiei Ceaușescu, „în spatele ușilor închise”. Totuși, cele trei decenii trecute de la Revoluție, mărturiile celor implicați direct în deciziile politice, documentele și imaginile de arhivă ne permit astăzi o mai bună înțelegere a lucrurilor.
1. A absolvit doar primele patru clase şi a început să lucreze de la 11 ani
Nicolae Ceauşescu s-a născut pe 26 ianuarie 1918 în comuna Scorniceşti din judeţul Olt. Era al treilea membru adus pe lume într-o familie ce urma să numere zece copii - ai lui Andruţă şi Alexandrina Ceauşescu. Din cauza condiţiilor de trai sărace, copilul Nicolae a reuşit să termine la şcoala satului doar primele patru clase, urmând ca la vârsta de 11 ani să-şi părăsească locul natal. Ajuns la Bucureşti acesta s-a angajat ca ucenic de cizmar.
2. A fost arestat de cinci ori şi strânsese 7 ani de închisoare până la vârsta de 26 de ani
În 1933 devine membru al Uniunii Tineretului Comunist din România, formaţiune politică ilegală la acea vreme. În acelaşi an, la doar 15 ani, este arestat pentru prima dată pentru agitaţie comunistă în timpul unei greve. La scurt timp este arestat din nou, de înca trei ori.
3. A atras simpatia liderilor vestici prin refuzul de a interveni în Cehoslovacia
În 1968, Nicolae Ceaşescu refuză ca România să participe la intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia şi condamnă într-un discurs public o astfel de iniţiativă. Decizia sa atrage simpatia liderilor din vest, urmând ca la scurt timp în România să vină în vizită preşedintele american de atunci, Richard Nixon, Charles de Gaulle şi Margaret Thatcher. Susţinerea liderilor occidentali îi confirmă dictatorului importanţa pe care o avea, ajungând să se auto-denumească „Geniul din Carpaţi”.
Era pasionat de filmele poliţiste americane şi fan al serialului Kojak
La 35 de ani, Nicolae Ceauşescu descoperea pasiunea pentru cinematografie, printre preferetale sale numărându-se filmele poliţiste americane. Liderul comunist s-a declarat fanul serialul de televiziune american Kojak, care a rulat între 1973 şi 1978. În plus, toate reşedinţele sale au fost dotate cu o sală specială de proiecţie.
A fost deputat de Olt
În perioada democratică, Nicolae Ceauşescu a ocupat funcţia de deputat, în perioada 1946-1948, în Adunarea Deputaţilor, fiind ales în mod democratic în judeţul Olt.
Site-urile folosite la realizarea proiectului:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceaușescu
2. https://historia.ro/sectiune/portret/10-lucruri-de-stiut-despre-nicolae-ceausescu-579544.html
3. https://www.zf.ro/business-international/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-nicolae-ceausescu-14918166
4. https://www.mediafax.ro/revolutie-30/portretul-unui-fost-lider-comunist-nicolae-ceausescu-cizmar-geniu-condamnat-partea-i-18659370
În noiembrie 1933 a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România, formațiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. A fost arestat prima oară în 1933 pentru agitație comunistă în timpul unei greve. În 1934 a fost atras în Comitetul raional din Negru unde a lucrat până în august când a fost desemnat să muncească în mișcarea antifascistă. A făcut parte din Comitetul Național antifascist și în Comitetul Central al tineretului antifascist. Au urmat încă trei arestări – pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzați de activitate comunistă și pentru alte acțiuni similare, dar a fost pus imediat în libertate.
Cert este că în 1936 Ceaușescu era secretar regional al UTC și încerca, împreună cu agitatorul polonez Vladislav (sau Vladimir) Tarnovski, să coaguleze celulele comuniste. În ianuarie 1936 cei doi au vizitat celula comunistă constituită în comuna Ulmi de lângă Târgoviște, încercând să-i atragă pe membrii ei cu funcții mai înalte în ierarhia comunistă.
Întâlnirea a fost deconspirată de un informator al Siguranței, Ion Olteanu, iar Ceaușescu a fost din nou arestat împreună cu Tarnovski, Gheorghe Dumitrache (organizatorul celulei) și alți comuniști. În cursul anchetei și interogatoriilor separate, Ceaușescu a rămas singurul care a refuzat să recunoască, împotriva tuturor evidențelor, activitatea subversivă. La sfârșitul lunii grupul a fost transferat la Palatul de Justiție din Brașov, unde a fost judecat. În perioada judecării procesului a fost încadrat în PCdR.
Ceaușescu a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare (doi ani pentru acțiunile propriu-zise și șase luni pentru ultraj în urma protestelor vehemente la adresa curții). El și Tarnovski au primit cele mai mari pedepse din lotul de 13 activiști comuniști condamnați. Transferat ulterior la Închisoarea Doftana, Ceaușescu i-a întâlnit pe Vasile Luca, Alexandru Moghioroș și apoi pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Gheorghe Apostol. Propaganda comunistă avea să creeze multiple legende romanțate în jurul detenției la Doftana.