Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
RESURSELE HIDROSFEREI
14
RESURSELE HIDOSFEREI
RESURSELE HIDROSFEREI
PODARU DIANA -MĂDĂLINA
STAN ANDREEA
Coordonator prof. Gurau Mirela- Liliana
LICEUL TEHNOLOHIC COSTACHE CONACHII PECHEA,GALATI
HIDROSFERA
Definiție:Hidrosfera (din limba greacă: hidros = apă și sphaira = sferă) descrie, în geografia fizică, masa totală de apă liberă în stare lichidă sau solidă de pe suprafața Pământului, precum și de dedesubtul sau de deasupra acestei suprafețe.
HIDROSFERA
Informaţii generale
Informaţii generale
Uitându-ne pe hartă, ne dăm seama că pe Pământ există mai multă apă decât uscat (71% apă şi 29% uscat ). Formele sub care întâlnim apa pe glob sunt diferite: mări , oceane , gheţari , râuri , lacuri , apă subterană , vaporii , norii etc. Cu excepţia mărilor şi oceanelor, celelalte forme sunt răspândite inegal pe glob . Astfel, întâlnim zone cu deficit de apă , cum sunt deşerturille, şi zone bogate în resurse de apă, precum cele tropicale umede, temperat-oceanice etc .
Apa oceanică şi econimia
Apa Oceanului Planetar produce o mare cantitate de energie (datorită diferenţei de temperatură sau densitate dintre 2 straturi de apă ) de origine: dinamică (produsă de forţa valurilor, acţiunea mareelor sau a curenţilor oceanici), termică sau chimică. Ideea de folosire a valurilor a apărut înaintea celui de-al Doilea Război Mondial şi a fost preluată de ţări ca Rusia, SUA, Japonia, Germania , Franţa etc. În prezent, funcţionează centrale mareo- motrice în Franta, Marea Britanie, Canada, SUA etc. Curenţii au un potenţial energetic deosebit. Un curent cu o latime de 100 m , adâncimea 10 m şi viteza 1 m/s oferă o energie cinetică de 2 mil. Kw/h. Utilizarea diferenţei de temperatură dintre 2 straturi de apă se realizează astăzi în uzinele din Coasta de Fildeş, Cuba, SUA, Golful Mexic (400MW).
Apa oceanică şi
econimia
Resursele minerale
Oceanul Planetar conţine în apele sale o mare cantitate de resurse minerale de mare interes economic : petrol, gaze minerale, clorura de sodiu(Marea Baltică- Polonia, Golful Mexic- SUA), sulf (Golful Mexic– Caminada Pas, SUA),brom(SUA), magneziu(SUA,Japonia ,Franta,China), minereu de fier (Golful Finic, Newfoundland- Canada) cărbuni (în apropierea Japoniei , Marii Britanii , Noii Zeelande ) noduli polimetalici, staniu, aur, uraniu, litiu, platina, aluminiu, cupru etc.
Cele mai multe zăcăminte de petrol sunt situale la adâncime de până la peste 200 m
Cele mai importante zăcăminte sunt situate în Golful Persic, Golful Mexic, Marea Nordului, Lacul Casipic, Laguna Maracaibo.
Resursele minerale
Resursele vii
Resursele vii
În apele mărilor şi oceanelor trăiesc mai multe specii de animale decât pe uscat (1 500 000 – în oceane , 500 000 – pe uscat ). Aceste organisme vii sunt răspândite inegal în ape, astfel încât cele mai bogate regiuni sunt : la întâlnirea curenţilor oceanici calzi cu cei reci (Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific ); în locurile unde există curenţi verticali, care fac schimbul de substanţe chimice (azot şi fosfor ); în zonele platformelor continentale .
Regiunile sărace în organisme vii se află în largul oceanelor şi la mari adâncimi. Cele mai importante resurse biotice marine sunt cele piscilole. Cele mai mari zone piscicole sunt în: Island , Marea Norvegiei, nordul Oceanului Pacific, zona Newfoundland. Ţările care recoltează cea mai mare cantitate de peste sunt China, Japonia, Peru, Chile, SUA şi Rusia .
Resursele de apă ale uscatului şi economia
Apele de pe continente are un rol important în viaţa şi activitatea omenirii. Acestea reprezintă 2.7 % din totalitatea apei din hidrosferă şi este conţinută în gheţari, lacuri, mlaştini, râuri, fluvii şi ape subterane etc. Consumul de apă dulce a crescut moderat în ultimii ani datorită creşterii populaţiei, a nivelului de trai, a dezvoltării economice mondiale şi a urbanizării accelerate. Cea mai mare cantitate de apă este consumate în economie. În agricultură (irigaţii) se utilizează 70% din consumul mondial. În industrie(cea alimentara si metalurgică) se realizează 25% din consumul mondial . Transporturile, comerţul şi turismul rămân doar cu 5% din consumul mondial. În viitor, consumul de apă va creşte de aceea se pune problema diminuării poluării, economisirii şi reciclării resurselor de apă , protecţia calităţii apelor, utilizarea integrală, stocarea şi conservarea apei
Potenţialul economic al râurilor, fluviilor, lacurilor apelor subterane
Potenţialul economic
Apa râurilor şi a fluviilor este utilizată cu precădere pentru navigaţie şi obţinerea energiei.
Transporturile fluviale sunt ieftine , pe foarte multe ape curgătoare circulă vapoare (Dunăre, Rin, Mississippi, Nil , Amazon etc). Pe multe râuri şi fluvii s-au construit hidrocentrale. Există ţări în care procentul de energie electrică obţinută în hirdocentrale este foarte mar : Norvegia , R.D, Congo, Suedia şi Canada
Cele mai mari hidrocentrale din lume sunt în: Itaipu (Parana) , Krasnoiarsk (Enisei), Samara ţi Volvograd (Volga), Grand Colee (Columbia) toate având peste 6000 MW.
Lacurile sunt folosite pentru navigaţie, alimentarea cu apă a aşezărilor şi a industriei, irigaţiei, pescuitului, tratarea unor boli.
Apele subterane se utilizează la alimentarea cu apă a unor aşezări , la tratarea unor boli (apele minerale si termale)
Ape subterane
Apele subterane se utilizeaza la alimentarea cu apa a unor asezari, la tratarea unor boli (apele minerale, apele termale). Volumul apelor este estimate la 8,3 miliarde m3.
Romania dispune de suficiente resurse de apa. Lungimea apelor curgatoare este de 80 000 km. In munti, reteaua hidrografica este mai bogata. Resursele utilizabile de apa ale Romaniei sunt de 37 miliarde m3 pe an. Dunarea singura detine 170 miliarde m3, sesurse de care beneficiaza atat Romania, cat si tarile vecine.
Ape subterane
BIBLIOGRAFIE
Hidrologie
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-de-vest-vasile-goldis-arad/geografia-resurselor/geografia-resurselor-si-economia-mediului/7002825
Vă mulțumim pentru atemție !