Factorii ecologici

Factorii Abiotici

Mediul este constituit din anumite componente care actio­neaza asupra organismelor, influentându-le manifestarile vi­tale.

Aceste componente reprezinta factorii de mediu ca, de exemplu, factorii climatici.

• Factorii climatici
• Factorii geografici
• Factorii mecanici

Factorii climatici

• Temperatura - este unul dintre factorii ecologici principali cu rol limitativ pentru structura biocenozelor, în sensul ca, în anumite conditii, la unele organisme, schimburile metabolice aproape
• Lumina - actioneaza ca factor ecologic în ecosisteme, îndeplinind functii informationale si energetice. Functia informationala se refera în special la regnul animal iar cea energetica este folosita de catre plante, pentru desfasurarea fenomenului de fotosinteza.
• Ploaia - reprezinta cea mai importanta sursa de apa si are o mare influenta asupra ecosistemelor prin cantitate, re­partitie, durata si torentialitate.
• Zapada, apara plantele si solul de temperaturile scazute din timpul iernii iar primavara prin topire îmbiba solul cu apa mentinându-l rece, întârziind intrarea prea rapida a plan­telor în vegetatie fapt ce le-ar expune pericolului înghetu­rilor târzii.
• Roua si ceata, pun la dispozitia plantelor cantitati mici de apa si anume cca.10% din precipitatiile anuale insa sunt importante deoarece prezinta ritmicitate.

Factorii geografici

• altitudinea, determina conditii climatice foarte diferite contribuind din plin la diversificarea ecosistemelor. La nive­lul marii este considerata zero si în functie de aceasta se stabileste altitudinea diferitelor puncte geografice. Exista o corelatie între altitudine si temperatura în sensul ca pe ma­sura ce altitudinea creste, temperatura scade. In tara noastra, temperatura scade cu 0,5-0,6°C la fiecare 100 m altitudine. Da­torita microclimatului se pot gasi la altitudini mari vegetatie termofila. datorita rocii care se în­calzeste mai usor si influenteaza vegetatia.

• expozitia, determina valori foarte diferite ale regimului hidric, a expunerii fata de Soare, de vânturi, etc. De exemplu, în zona dealurilor, pe versantii nordici creste o vegetatie mezofila reprezentata prin paduri de stejar sau fag, în timp ce pe versantii sudici creste o vegetatie xerofila, specifica câmpiei.

Factorii mecanici

• Miscarea atmosferei (vântul) este determinata de încalzirea inegala a maselor de aer care se deplaseaza din zonele cu presi­une mai mare spre cele cu presiune mai mica. Efectele ecologice ale miscarii maselor de aer sunt însemnate, în sensul ca actio­neaza asupra ecosistemelor atât direct cât si indirect.

• Miscarea apei. In miscare, apa transporta substante dizol­vate, diferite corpuri în suspensie sau organisme vii. Cantita­tea de aluviuni transportate de ape este impresionanta.

Factorii Biotici

Sub denumirea de factori biotici sunt cuprin­se interactiunile (relatiile) care se manifesta între diverse organisme ce populeaza un biotop si au implicatii profunde în constitu­irea si evolutia ecosistemelor.

Aceste relatii (coactii) sunt de doua tipuri:

• homotipice (intraspecifice), care se realizeaza între indivizi apar­tinând aceleiasi specii;

• heterotipice (interspecifice), care se produc între indivizi din spe­cii diferite.

Relatii homotipice

• Efectul de grup, semnifica necesitatea existentei unui nu­mar minim de indivizi pentru asigurarea mentinerii speciei în biocenoza. Acest efect are consecinte pozitive asupra dezvol­tarii populatiilor si coasta în modificari ce apar atunci când mai multi indivizi duc o viata comuna, permitând, de exemplu, persistenta unor colonii, reproducerea sau apararea de atacul animalelor salbatice, etc.

• Efectul de masa, se refera la biomasa totala care se rea­lizeaza pe un anumit teritoriu. Acesta se manifesta când mediul este suprapopulat si consta în autolimitarea numerica, ca ata­re are efecte negative asupra populatiilor de vietuitoare. Exemplu: când în faina în care traieste coleopterul Tribolium confusum numarul de indivizi este prea mare, femelele îsi pierd fecunditatea, o parte din larve sunt mâncate de parintii lor, iar indivizii ramasi secreta diferite substante care inhiba procesul de reproducere.

Relatii heterotipice

• Independenta sau neutralismul (0 0) - este atunci când cele doua specii vietuiesc independent; ele n-au nici o influenta una asupra celeilalte. Ex. : veverita - coleoptere
• Competitia interspecifica (- -), este un tip de coactie de­favorabila ambelor specii. De regula, competitia interspecifica apare si se manifesta ca urmare a utilizarii de catre doua sau mai multe specii a acelorasi resurse ale biotopului. Cu cât speciile sunt mai apropiate în ce priveste " cerintele" lor fata de factorii de mediu, cu atât competitia interapecifica este mai pronuntata.
• Mutualism (+ +). In acest caz ambele populatii sunt influentate pozitiv, deci profita de pe urma convietuirii si sunt obligatoriu dependente una de alta. Mutualismul este foarte raspândit în natura. Practic, se pare ca cele mai multe specii se afla in relatii de mutualism cu câte una sau mai multe specii. Exemple: bacteriile fixatoare de azot (Rhizobium) convietuiesc obligatoriu cu plante leguminoase. Lichenii reprezinta rezultatul convietuirii obligatorii dintre alge, ciuperci si (in unele cazuri) bacterii.