Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Proiect realizat de:
Chirita Andreea
Cotofana Antonia
Ibrian Larisa
Arion Raluca
Profesor coordonator: Popa Madalina
Oboseala este o stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens; obosire, osteneală.
Activitatea este participare activă la un proces, la o acțiune etc.
Pauzele
In perioada care urmeaza imediat dupa servirea mesei de pranz, migrarea sangelui din creier si din muschi catre organele abdominale pentru a favoriza digestia alimentelor ingerate accentueaza si mai mult scaderea capacitatii de munca intelectuala mergand uneori pana la senzatia de somnolenta, determinate de un anumit grad de anemiere a creierului. In plus, si capacitatea de efort fizic are de suferit, deoarece sangele deplasat in organele digestive nu poate fi utilizat de muschi in caz ca trebuie sa se execute un efort fizic.
Prin activitatile pe care le desfasoara in timpul unei zile , oamenii depun atat efort fzic ,cat si efort intelectual. O diferenta importanta intre activitatile fzice si mentale este aceea ca activitatea fzica , odata incetata , duce la o relaxare a musculaturii , in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare.
Efortul fizic la care este supusa o persoana , daca nu este bine dozat , duce la oboseala prematura , la diminuarea pana la disparitia poftei de mancare si la tulburarea somnului.
Oboseala şcolară reprezintă un fenomen natural de apărare împotriva suprasolicitării, întâlnit la toate vieţuitoarele ce se caracterizează prin pierderea excitabilităţii ţesuturilor sau organelor afectate. Este o funcţie necesară pentru supravieţuire la fel ca setea sau foamea.
Poate fi: nervoasă, senzorială, musculară etc., în funcţie de sistemele afectate.
Măsuri de prevenire a apariţiei oboselii şcolare:
1. Legătura permanentă cu şcoala (diriginte, profesori)
2. Tratarea unor afecţiuni ale elevilor.
3. Dozarea de către elevi, părinţi şi profesori a activităţilor şcolare şi extraşcolare astfel încât să nu ducă la suprasolicitare.
4. Găsirea de către elevi a motivaţiei învăţării.
5. Formarea de către elevi a unui stil propriu şi eficient de învăţare cu ajutorul profesorilor.
6. Rezolvarea problemelor de transport către şcoală.
7. Respectarea de către elevi a programului de somn, de masă, de muncă şi odihnă.
Bibliografie:
Customize and add your content