Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Oboseala cronica
73
4
5
3
6
2
7
1
0
Proiect realizat de:
Chirita Andreea
Cotofana Antonia
Ibrian Larisa
Arion Raluca
Activitate si odihna
Profesor coordonator: Popa Madalina
Definitia oboselii si a activitatii
Introducere
Oboseala este o stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens; obosire, osteneală.
Activitatea este participare activă la un proces, la o acțiune etc.
De ce este important somnul?
Somnul, un proces absolut vital pentru organism, cade adesea pe plan secund în lista priorităţilor, fiind detronat de alte activităţi, precum proiectele de la serviciu sau ieșirile cu prietenii, care devin astfel mai importante decât propria sănătate. Orele de odihnă pierdute în timpul săptămânii sunt, de multe ori, „recuperate” în weekend, printr-un somn prelungit. O serie de experţi avertizează însă că ambele obiceiuri sunt un adevărat pericol pentru sănătatea și viaţa individului.
Pauzele
Timpul odihnei în funcţie de caracterul şi conţinutul lucrului efectuat trebuie să fie reglementat câte 10 minute după fiecare 45-50 minute de muncă. După 3 ore de lucru se recomandă o pauză de odihnă şi pentru masa de prânz de minimum 30 minute. Odihna trebuie să decurgă în aer liber, organizând diferite activităţi. Se ştie că o mare importanţă pentru organismul adolescenţilor are odihna activă în aer liber, ca factor de însănătoşire. Aflarea în aer liber influenţează pozitiv asupra proceselor de creştere şi dezvoltare, ameliorează metabolismul, activitatea organelor respiratorii şi sistemului cardiovascular, sporeşte rezistenţa la diferite boli.
Ce spun
psihologii?
https://www.youtube.com/watch?v=73db3Co60mA
Curbele fiziologice
Curba fiziologica
a capacitatii de
de munca intelectuala
In general, se porneste de la un nivel mai scazut la inceputul activitatii(orare,zilnice,saptamanale,semestriale si anuale) se ajunge la un maxim la jumatatea perioadei de activitate, pentru ca, la sfarsitul acesteia, puterea de concentrare a atentiei, deci si a capacitatii de efort intelectual, sa scada la o valoare mai coborata chiar decat la inceputul activitatii.
Comparand nivelul maxim al curbei fiziologice a capacitatii de munca intelectuala este de remarcat ca dimineata el este superior celui inregistrat dupa amiaza, dupa cum si partea scazuta a curbei este evident mai coborat seara decat la pranz.
In perioada care urmeaza imediat dupa servirea mesei de pranz, migrarea sangelui din creier si din muschi catre organele abdominale pentru a favoriza digestia alimentelor ingerate accentueaza si mai mult scaderea capacitatii de munca intelectuala mergand uneori pana la senzatia de somnolenta, determinate de un anumit grad de anemiere a creierului. In plus, si capacitatea de efort fizic are de suferit, deoarece sangele deplasat in organele digestive nu poate fi utilizat de muschi in caz ca trebuie sa se execute un efort fizic.
Rezulta ca, in special, intre orele 13.00-15.00 capacitatea de efort intelectual si fizic este mai redusa. In privinta curbelor saptamanale, semestriale si anuale ale capacitatii intelectuale se pastreaza aceeasi regula: curba porneste de la un nivel mai scazut lunea, creste treptat pana miercuri joi, pentru ca vineri sa atinga o valoare chiar mai scazuta decat lunea.
Prin activitatile pe care le desfasoara in timpul unei zile , oamenii depun atat efort fzic ,cat si efort intelectual. O diferenta importanta intre activitatile fzice si mentale este aceea ca activitatea fzica , odata incetata , duce la o relaxare a musculaturii , in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare.
Activitate fizica
Efortul fizic la care este supusa o persoana , daca nu este bine dozat , duce la oboseala prematura , la diminuarea pana la disparitia poftei de mancare si la tulburarea somnului.
Importanta sportului
Gimnastica de dimineata intretine sanatatea si frumusetea corpului. Sportul il ajuta pe fiecare copil sa-si intareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, ii confera pofta de viata si-l face mai increzator in fortele sale. Prin sport se dezvolta vointa, se creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminandu-se stresul.
Oboseala scolara
Oboseala şcolară reprezintă un fenomen natural de apărare împotriva suprasolicitării, întâlnit la toate vieţuitoarele ce se caracterizează prin pierderea excitabilităţii ţesuturilor sau organelor afectate. Este o funcţie necesară pentru supravieţuire la fel ca setea sau foamea.
Poate fi: nervoasă, senzorială, musculară etc., în funcţie de sistemele afectate.
Title
Manifestări ale oboselii:
- oboseala nervoasă se însoţeşte de scăderea atenţiei, reducerea simţurilor, instabilitate, depresie, frică, lipsa de iniţiativă, nelinişte sau apatie;
- dispare pofta de mâncare, apar dureri de cap, palpitaţii, dureri abdominale, paloare, dureri musculare şi osoase;
- reapar ticuri.
Title
Diminuarea/înlăturarea oboselii
- Odihnă pasivă, adică somn, prin care se reface capacitatea de muncă a sistemului nervos. Şcolarii mici au nevoie de 11-12 ore de somn, şcolarii mai mari de 10-12 ore, iar adolescenţii de 9 ore de somn pe noapte. Elevii mici pot dormi şi 1-2 ore în timpul zilei;
- Odihnă activă, adică activităţi de recreere, se realizează în pauzele dintre ore sau dintre activitătile de învătare de acasă şi poate consta în: plimbări în aer liber, jocuri, sport, concerte, citit, teatru, expozitii, filme etc.
Title
Cauze care tin de elev:
- dificultăti de adaptare în clasele mici, necompensate în anii următori;
- supraîncărcarea cu activitătii şcolare şi extraşcolare;
- lipsa interesului şi a motivaţiei;
- lipsa continuitătii şi a ritmicitătii în pregătirea lectiilor;
- lipsa unui stil de învăţare adecvat şi a unor tehnici de lucru independente;
- absenteismul;
- nerespectarea regimului de hrană, de muncă şi de odihnă;
- lipsa de mişcare.
Cauze care tin de profesor:
- deficiente de comunicare a informatiilor (stil de predare: claritate în exprimare, ton, logica ideilor, apropiere afectivă);
- supraîncărcarea cu teme pentru acasă;
- nerespectarea duratei orelor de curs şi a pauzelor, schimbarea destinatiei unor ore
- (matematică în loc de desen);
- supraîncărcarea elevilor cu informatii, peste cerintele programei;
Title
Cauze care tin de familie:
- insuficienta preocupare pentru îndrumarea şi controlul copiilor;
- lipsa de interes pentru organizarea unui program de viată şi de activitate ratională;
- lipsa de interes pentru organizarea timpului liber al copiilor;
- nivel de aspiratii şi de solicitare exagerate în raport cu vârsta, interesele şi posibilitătile copiilor( limbi străine, balet, instrumente muzicale);
Title
Title
Măsuri de prevenire a apariţiei oboselii şcolare:
1. Legătura permanentă cu şcoala (diriginte, profesori)
2. Tratarea unor afecţiuni ale elevilor.
3. Dozarea de către elevi, părinţi şi profesori a activităţilor şcolare şi extraşcolare astfel încât să nu ducă la suprasolicitare.
4. Găsirea de către elevi a motivaţiei învăţării.
5. Formarea de către elevi a unui stil propriu şi eficient de învăţare cu ajutorul profesorilor.
6. Rezolvarea problemelor de transport către şcoală.
7. Respectarea de către elevi a programului de somn, de masă, de muncă şi odihnă.
Title
8. Satisfacerea nevoii de mişcare a elevilor acasă şi la şcoală.
9. Găsirea unui stil de predare adecvat, modern, adaptat la nevoile copiilor şi la particularităţile de vârstă ale acestora, bazat pe activizarea elevilor, pe asumarea învăţării de către aceştia, pe lucrul diferenţiat, care să încurajeze performanţă şi recuperările decalajelor.
10. Respectarea programei şcolare de către profesori.
11. Corelarea programelor şcolare ale diferitelor discipline şi adaptarea lor la nevoile copiilor şi la particularităţile de vârstă ale acestora.
12. Frecventarea învăţământului preşcolar pentru o adaptare mai uşoară la regimul şcolar.
13. Reducerea numărului de elevi în clase.
14. Respectarea duratei orelor de curs şi a pauzelor.
15. Implicarea părinţilor în organizarea unui program zilnic al elevilor şi în organizarea timpului liber.
16. Stabilirea unui nivel de aspiraţii din partea părinţilor în corelaţie cu potenţialul copiilor etc.
Este un lucru bine stiut ca elevii sufera de surmenaj scolar. O mare parte a problemei este ca majoritatea nu isi dau seama de acest lucru pentru a putea lua masuri, simt doar o stare de oboseala continua care se accentueaza pe masura ce trece timpul. Un studiu recent arata ca privarea de somn are efecte timp de mai multe zile, iar ideea ca poti "recupera" printr-una sau doua nopti de somn linistit este doar o iluzie. Studiul realizat la spitalul Brigham din Boston arata ca nici dupa zece ore de somn, cei care au avut parte de nopti nedormite nu pot recupera. Cu cat au stat trezi mai multe nopti, cu atat timpul de reactie si performanta la unele teste au fost mai slabe.
Title
Bibliografie:
- www.scoalaargeseana.ro
- www.assmb.ro
- www.dex.ro
- www.ctb-bbs.ro
Bibliografie
Separated
Design Elements:
Customize and add your content