Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.
Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate într-o zonă numită substanța neagră din centrul creierului. Aceste celule produc dopamină, un neurotransmițător care permite controlarea mișcărilor.
Prin moartea celulelor din substanța neagră, boala Parkinson creează un deficit de dopamină. În mod normal, controlul mișcărilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamină și acetilcolină (un alt neurotransmițător). Prin pierderea acestui echilibru, rezultă tremorul, rigiditatea și pierderea coordonării.
Cauza pierderii progresive a neuronilor în boala Parkinson rămâne însă necunoscută. Oamenii de știință indică o asociere dintre factorii de mediu și cei genetici.
Factorii de mediu:
-expunerea precoce sau prelungită la substanțe poluante chimice sau la pesticide (ierbicide și insecticide)
-consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele și simptomele bolii Parkinson – drogul are un efect similar pesticidelor
-medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanțele care blochează receptorii de dopamina -intoxicația cu monoxid de carbon sau cu mangan
-hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburările idiopatice degenerative
Factorii genetici:
-ttoate cauzele genetice cunoscute explica mai puțin de 5% din cazurile de Parkinson
Simptome motorii:
-rigiditate musculară,
-tremor de repaus,
-lentoare în efectuarea tuturor mișcărilor,
-pierderea echilibrului și a coordonării mișcărilor,
mersul șovăitor,
-atitudinea „înghețată” (diminuarea numărului de mișcări și „sărăcirea” comportamentului motor – clipit rar, fața devine imobilă, poziția pe scaun nu este ajustată).
Simptome non-motorii:
-oboseală,
-tulburări de somn,
-durere,
-dificultăți la înghițire,
-exces de salivație,
-tulburări urinare,
-confuzie,
-depresie,
-anxietate,
-transpirații excesive.
Stadiul 1: simptomele (ex. bradikinezie, tremor, rigiditate) sunt prezente doar de o parte a corpului (unilaterale).
Stadiul 2: simptome (bradikinezie, tremor, rigiditate) prezente bilateral, fără pierdere de echilibru (în asociere cu posibile probleme de vorbire, de scris sau tulburări de mers).
Stadiul 3: simptome prezente bilateral, agravate, în asociere cu dificultăți de menținere a echilibrului la statul în picioare sau la mers. Pacienții își mențin independența funcțională (păstrarea independenței fizice) și nu au nevoie de ajutor pentru activitățile cotidiene.
Stadiul 4: afectare severă, dar mersul (pe distanțe limitate) și statul în picioare sunt posibile fără ajutor. Pacienții necesită asistență (ajutor) pentru desfășurarea activităților cotidiene.
Stadiul 5: Pacienții au nevoie de scaun cu rotile, nu pot să coboare din pat și să se deplaseze fără ajutor (este necesar sprijin permanent).
Simptomele și evoluția acestora variază de la caz la caz.
Deși nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de viață. În general, simptomele pot fi controlate cu succes dacă tratamentul este adaptat evoluției bolii.
În ciuda depresiei și a anxietății cauzate de boala Parkinson, se recomandă menținerea unui stil de viață activ.
Obiectivul tratamentului constă în controlarea semnelor și simptomelor pe o perioadă de timp cât mai lungă, cât și reducerea efectelor adverse. Medicamentele oferă un bun control simptomatic timp de 4 – 6 ani. După acest interval, invaliditatea progresează în ciuda tratamentelor, iar numeroși pacienți dezvoltă complicații motorii pe termen lung. Alte cauze ale invalidității în stadiile tardive ale bolii Parkinson sunt instabilitatea posturală (tulburările de echilibru) și demența.