Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Desenele tehnice se execută pe coli de formă dreptunghiulară, de dimensiuni fixe, numite formate. Formatele sunt caracterizate de doi parametrii: dimensunea si elementele componente.
1. Marginile formatului
2. Chenarul formatului
3. Zona neutră
4. Fâşia de îndosariere
5. Indicatorul
6. Reperele de centrare
7. Reperele de orientare
8. Gradaţia metrică de referinţă
9. Sistemul de coordonate
10. Unghiurile de decupare
Tipul formatului
Dimensiuni a x b [mm]
841 x 1189
594 x 841
420 x 594
297 x 420
210 x 297
149 x 210
A0
A1
A2
A3
A4
A5
In general, formatele pot fi folosite având ca bază (latura orizontală) oricare din dimensiunile a sau b.
In rubrica corespunzătoare formatului din indicator se înscrie simbolul formatului astfel:
A3 ( 420 x 297), dacă baza este 420 mm
SAU
A3 (297 x 420), dacă baza este 297 mm.
Excepţie fac formatele A4 şi A5
care se folosesc numai cu baza de 210 mm !
Orice desen tehnic trebuie să fie prevăzut cu un indicator, acesta fiind destinat identificării, exploatării şi înţelegerii desenului respectiv.
Indicatorul se amplasează de regulă în colţul inferior dreapta al formatului, lipit de chenar . Indicatorul este propriu fiecărei instituţii şi răspunde cerinţelor acesteia.
a - numărul de înregistrare sau de identificare a desenului;
b - denumirea desenului;
c - numele proprietarului legal al desenului.
d, e - numele şi semnăturile persoanelor responsabile pentru desen.
f - scara principală a desenului (SR EN 5455:1997);
g - data elaborării desenului;
h - indicarea stării suprafeţei (SR ISO 1302:1995);
i - simbolul care indică metoda de proiecţie (primul sau al treilea diedru, SR ISO 10209-2:1996);
j - materialul din care este executat reperul;
k - formatul planşei de desen (SR ISO 5457:1994);
l - unitatea pentru exprimarea dimensiunilor liniare (dacă este alta decât mm).
Scara reprezinta raportul dintre dimensiunea liniară a reprezentării unui obiect pe un desen originar şi dimensiunea liniară reală a segmentului corespunzător obiectului însuşi.
Scara şi dimensiunile obiectului de reprezentat influenţează alegerea formatului desenului !
Categoria:
Scări recomandate:
2:1 5:1 10:1 20:1 50:1
1:1
Scări
de mărire
Scară
“mărime naturală”
Scări
de micşorare
1:2 1:100
1:5 1.200
1:10 1:500
1:20 1:1000
1:50 1:2000
Standardul 103-84 stabileşte tipurile, clasele de grosime, grosimea şi regulile de execuţie pentru tipurile de linii utilizate în desenul tehnic.
Tipurile de linii utilizate sunt:
În funcţie de clasele de grosimi şi anume:
Grosimea liniilor se alege din următorul şir de valori:
0.18; 0.25; 0.35; 0.5; 0.7; 1; 1.4; 2.
Grosimea de bază b este grosimea liniei groase şi ea se alege în funcţie de mărimea, complexitatea şi natura desenului.
Raportul dintre grosimea de bază b şi grosimea liniei subţiri b1 este de 2/3.
In desenul tehnic se poate utiliza, la alegere:
Scrierea dreaptă, cu caractere perpendiculare
Scrierea înclinată cu caractere înclinate la 75 de grade
Dimensiunea nominală a scrierii este dată de înălţimea h a literelor mari (majuscule), exprimată în milimetri şi ea se alege din următorul şir de valori:
2.5, 3.5, 5, 7, 10, 14, 20.
Grosimea liniei de scriere este egală cu distanţa dintre liniile reţelei cu ajutorul căreia se determină forma şi dimensiunile caracterelor, precum şi distanţele dintre ele.