Metode de determinare a vascozitatii lichidelor biologice si aplicatiile viscozimetriei in practica medicala.
INTRODUCERE
Introducere
Viscozitatea este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a particulelor constituente. Vâscozitatea este generată de forţa de adeziune dintre moleculele lichidului, e o forţă de frecare internă din fluid. În mişcarea fluidului, tangent la straturile ce au viteze diferite, apar forţe de rezistenţă care au tendinţa să egaleze valorile
vitezelor.
Viscozitatea se poate măsura cu diferite tipuri de viscozimetre. Cum s-a spus, controlul temperaturii în timpul măsurătorilor este esențial.
Tipuri de viscozimetre:
Masurarea vascozitatii
-Viscozimetre rotative. Acestea determină viscozitatea dinamică. Ele pot determina viscozitatea unui fluid fără a avea nevoie de un fluid de comparație. Sunt folosite ca etaloane.
-Viscozimetre cu element vibrator. Acestea determină tot viscozitatea dinamică, dar au nevoie de o etalonare cu un fluid de comparație.
-Viscozimetre cu capilară. Acestea determină viscozitatea cinematică, prin compararea cu un fluid etalon. Sunt foarte precise, se folosesc în laboratoare,
-Viscozimetru Engler. Acesta determină viscozitatea cinematică, prin compararea cu un fluid etalon, la curgerea printr-un orificiu. Principiul este asemănător viscozimetrelor cu capilară, iar valorile măsurate se exprimă în grade Engler (ºE).
-Viscozimetre cu bilă. Acestea determină tot viscozitatea cinematică, însă necesită etalonare. Se folosesc în tehnică.
Una din metodele de măsură ale vâscozității în cazul lichidelor newtoniene utilizează vâscozimetrul cu extrudere capilară. Acesta conține un tub de sticlă în formă de U cu un capilar în una din laturi, prin care lichidul curge foarte lent în cealaltă parte a tubului. Timpul de curgere este raportat la timpul necesar unui lichid reper (cel mai uzual, apa distilată).
Vascozimetre
Procedeul privește în esență curgerea unui fluid printr -un capilar, curgere descrisă de ecuația lui Poisseuille.
Vascozitatea in practica medicala
Vascozitatea – un parametru sanguin util, dar neglijat deseori în practica medicala.
Cercetarea vascozitatii sangelui si, in special, a plasmei ofera date utile in afectiuni cardiologice, neurologice, hematologice si de nutritie – diabet, hipercolerolemie. Sangele din punct de vedere reologic apartine fluidelor nenewtoniene, a caror curgere este o conditie mecanica. Vascozitatea sa variaza cu viteza de curgere si, deci, cu gradientul de forfecare, fiind rezultatul frictiunii intre straturile de lichid.
Vascozitatea plasmei este determinata de cantitatea si calitatea proteinelor din compozitia sa.
Insuficienta cardiaca ce insoteste un infarct de miocard este agravata de cresterea vascozitatii, ca si de valorile crescute ale hematocritului si fibrinogenului.
Cresterea vascozitatii sanguine sau a unor factori care au rol in determinarea vascozitatii pot constitui un risc de atac ischemic cerebral. Tulburarile in microcirculatia centrala pot duce la alterarea peretelui vascular si la ruperea lui cu hemoragie consecutiva.
Boli legate de vascozitate
La diabetici exista modificari ale plasmei (fibrinogen crescut), adezivitate si agregabilitate accentuata a trombocitelor si eritrocitelor care contribuie la cresterea vascozitatii totale a sangelui.
Modificarile proteinelor plasmatice (hiperproteinuria) sunt in relatie directa cu vascozitatea sanguina si serica. In aceasta grupa de patologii sunt cuprinse boala Waldenstrom, mielomul multiplu, crioglobulinemia.
In categoria afectiunilor care beneficiaza de hematofereza sunt cuprinse: sindroamele de hipervascozitate, crioglobulinemiile, aglutinine la rece cu titru ridicat, sindroamele policitemice, leucemii cu numar mare de blasti, trombocitemia, hiperagregabilitatea trombocitara, boli imune.
Concluzie:
Cercetarea vascozitatii serice este utila in orice situatie in care se banuieste ca ar putea fi marita si implicata in patogenia afectiunii. De asemenea, ar putea fi urmarita pentru evaluarea efectului tratamentului sau al cursului evolutiv al bolii.
De asemenea determinarea vascozitatii este beneficai pentru numeroase domenii: combustibili, industrii (petroliera, chimica, alimentara, farmaceutica, fabricare de hartie), educatie, cosmetica, suspensii, detergenti, vopseluri.
Realizat:Cernopolc Ana Grupa:S1804