Potential Turistic Natural Romania

Relieful montan

Relieful montan se caracterizează printr-o diversitate de aspecte peisagistice, dată de particularitățile diferitelor tipuri de relief (glaciar, vulcanic, carstic etc.). În regiunea montană, relieful impresionează prin altitudine, prin forma vârfurilor și crestelor, prin pitorescul abrupturilor și adâncimea văilor, în general prin semeția munților.

Relieful montan

Relieful glaciar

Formele de relief glaciar create de ghețari: circuri, văi, morene, piscuri, creste zimțate etc., se constituie în atracții turistice pitoresți. În România se impune peisajul glaciar carpatin complex din munții Rodnei, Făgăraș, Retezat, Parâng. Unele dintre aceste peisaje nu sunt accesibile decât turiștilor experimentați, obișnuiți cu efortul fizic, alpiniștilor sau schiorilor de performanță.

Relieful glaciar

Munții Godeanu

Lacul Zănoaga

Relieful vulcanic

Relieful vulcanic se detașează prin formele sale specifice, dar și prin anumite manifestări postvulcanice (izvoare mineralizate, mofete - emisii de gaze reci, sub 100 grade C, alcătuie din CO2) ce insoțesc acest relief și sporesc atracția sa turistică. Relieful vulcanic se arată sub formă de platouri vulcanice, conuri vulcanice, cratere în care pot fi găzduite lacuri pitorești ce întregesc potențialul atractic al reliefului.

Relieful vulcanic

Coloanele de bazalt de la Detunata Goală

Platoul vulcanic Gutâi

Relieful carstic

Deși arealele calcaroase dețin doar 2% din suprafața României, ele se remarcă printr-un relief carstic de mare spectaculozitate, reprezentat prin platouri carstice de diferite dimensiuni și la altitudini diferite, doline, chei, peșteri etc. În țara noastră, cele mai numeroase și de mai mare atractivitate forme de relief carstic sunt în Munții Bihor, Pădurea Craiului, Cernei, Aninei, Mehedinți, Piatra Craiului etc.

Relieful carstic

Munții Mehedinți

Masivul carstic de la Coronini

Dealurile și podișurile

Dealurile și podișurile se înscriu cu un potențial turistic al reliefului mai modest, reprezentat prin aspecte peisagistice legate, mai ales, de alternanța dealurilor cu depresiunile și văile.

Un real interes turistic prezintă unele fenomene și structuri geologice ca:

Relieful dealurilor și podișurilor

”Vulcanii noroioși”

”Blocurile de calcar” de la Bădila

”Trovanții” de la Costești

Relieful de câmpie

Câmpia dispune de un potențial turistic al reliefului, redus și puțin valorificat în prezent.

Se remarcă:

- văi de lunci large, insoțite de zăvoaie de sălcii sau păduri de foioase;

- formele fluviatile (meandre, belciuge sau cursuri părăsite cu oglinzi de apă, maluri abrupte);

- crovuri, uneori cu apă sărată

Relieful de câmpie

Relieful litoral

Plaja litoralului românesc este fie adăpostită la baza falezei, în sectorul dintre Constanța și Mangalia, fie prezintă o largă deschidere, în restul litoralului. Spre deosebire de cea mai mare parte a plajelor europene, plaja românească are orientare predominant estică, fapt ce duce la expunerea ei la soare în tot cursul zilei de vară (chiar peste 10 ore/zi).

Panta submersă domoală a platformei continentale, fără denivelări și gropi, cu valuri mici, favorizează băile de apă, mersul și unele sporturi nautice.

Relieful litoral

Relieful deltaic

Deltele marilor fluvii sunt locuri pentru practicarea excursiilor în ariile naturale protejate sau a pescuitului și vânatului sportiv în ariile permise.

Delta Dunării este a doua deltă ca mărime din Europa, iar specialiștii susțin că rămâne și cel mai bine conservată. Structura spațiului deltaic și atractivitatea sa turistică este dată de:

- o rețea densă de brațe, gârle, canale și bălți, care constituie căi de acces și de cirulație în Delta Dunării;

- porțiuni de uscat, reprezentate de grinduri de toate tipurile care se împletesc cu zonele mlăștinoase și ape;

- litoralul marin ce oferă întinse plaje cu nisip fin, mai ales în sectoarele Sulina, Sfântu Gheorghe și Perișor-Portița;

- originalitatea dunelor de nisip de la Caraorman (cele mai înalte dune din țara, de 7-8 m) sau de la Letea.

Relieful deltaic

Temperatura aerului și a solului

Temperatura este elementul climatic care manifestă cea mai mare influență asupra activităților turistice, respectiv tipului de turism.

Temperaturile favorabile pentru petrecerea timpului liber în natură sunt cele din zona temperată, in special în lunile de primăvară, vară și toamnă.

Temperaturile scăzute din timpul iernii sunt favorabile acumulării zăpezii și, prin urmare, practicării sporturilor de iarnă. În schimb unele sporturi, cum ar fi: surfingul, înotul, scufundatul, sunt specifice perioadei calde.

Temperatura aerului și a solului

Precipitațiile lichide

Precipitațiile căzute sub formă de ploaie, indiferent de modul cum cad (torențiale, sau de lungă durata), constituie o piedică pentru turism. Cele mai multe se apreciază in funcție de intensitate, durată și distribuție sezoniera.

Regimul precipitațiilor lichide

Stratul de zăpadă

Stratul de zăpadă, depunerea și persistența sa constituie un factor favorabil dezvoltării turismului sportiv de iarnă.

Persistența stratului de zăpadă pe versanții adăpostiți și pe văile umbrite are importanță pentru amplasarea pârtiilor de schi și a unităților de cazare.

În Carpații românești, stratul de zăpadă are grosimi favorabile pentru schi, peste 4-5 luni pe an.

Stratul de zăpadă

Durata de strălucire a soarelui

Strălucirea soarelui este un factor important în regiunile litorale, unde razele ultraviolete sunt reflectate de pe suprafața apei și a nisipului, adăugându-se la incălzirea pe care pielea expusă o primește de la soare.

Pe litoralul românesc, numărul nare al zilelor senine (circa 140 zile/an) și durata mare de strălucire a soarelui (> 2.500 ore/an) favorizează, în mod evident, băile de soare.

Durata de strălucire a soarelui

Bioclimatul

Bioclimatul este un factor terapeutic natural, dependent de condițiile locale de relief, altitudine, parametri climatici și vegetație, care influențează organismul uman.

În România sunt identificate următoarele tipuri de bioclimat:

excitant solicitant

sedativ indiferent sau de cruțare

Bioclimat

tonic stimulent

Mări și oceane

Țărmurile mărilor și ale oceanelor atrag turițtii, în primul rând, prin cura heliomarină și talasoterapie și, în al doilea rând, pentru sporturi nautice.

Prin frumusețea naturală a reliefului litoral, completată de un climat deosebit de favorabil, se evidențiază în preferințele turiștilor: litoralul Mării Mediterane, litoralul Mării Adriatice, litoralul Mării Egee.

Mări și oceane

Râuri și fluvii

Râurile și fluviile, atât localităților pe care le străbat, cât și în afara lor, sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului: odihnă, recreere, înot, sporturi nautice, pescuit, navigație. Pe apele mari și adânci se poate practica navigația de plăcere și instrucție: cu caiacele pe Nil, Amazon; cu plutele pe Bistrița, cu șalupele, cuterele și bărcile pe brațele Dunarii, în sectorul Deltei.

Râuri și fluvii

Delte și estuare

Potențialul turistic al deltelor și estuarelor este dominat de elementele cadrului natural , care prin îmbinarea lor armonioasă dau o mare varietate peisajului. Formele de turism practicate în aceste zone au ca motivații: recreerea, pescuitul, sporturile nautice, plaja.

Delte și estuare

Lacuri

Lacurile reprezintă lucru de atractivitate turistică ce corespund unei game largi de motivații ale turiștilor: odihnă, recreere, practicarea sporturilor nautice, înot, pescuit, plajă, tratament balnear.

Din punctul de vedere al motivației care determină deplasarea turiștilor în zona lacurilor, distingem:

- lacuri cu destinație turistică recreativă;

- lacuri cu valențe curative.

Lacuri

Cascade

Cascadele sunt căderi naturale de apă, pe cursul unu râu sau fluviu, provocate de rupturi de pantă în profilul longitudinal al văii. Prin frumusețea și originalitatea lor, pot constitui puncte de atracție turistică în cadrul regiunii în care se situează.

România are numeroase cascade deosebit de frumoase și de spectaculoase. Unele dintre ele au apărut și în topuri internaționale, motiv pentru care au devenit cunoscute în intreaga lume și tot mai mulți turiști români și străini au ajuns să le viziteze.

Cascade

Cascada Urlătoarea

Cascada Bigăr

Cascada Duruitoarea

Ape minerale și termominerale

Apele minerale și termominerale reprezintă resurse naturale utilizate pentru prevenirea și tratamentul unor afecțiuni. Utilizate în cura externă (băi, inhalații) și în cura internă, valoarea lor curativă constă în marea diversitate a mineralizațiilor și a temperaturilor.

România dispune de un potențial al apelor minerale și termominerale imens, fiind invetariate peste 3000 de izovare, din toate cele 11 tipuri de cunoscute până în prezent pe glob. Din acest punct de vedere, țara noastră se situează pe locul întâi în Europa, deținând o treime din resursele de ape minerale ale continentului.

Ape minerale și termomine-rale

Băile Felix

Stepa și silvostepa

Zona stepei și silvostepei: rozătoare (iepurele, popândăul, hârciogul, orbetele etc.), păsări (dropia, potârnichea, prepelița etc.);

Stepă și silvostepă

Popândăul

Dropia

Iepurele

Hârciogul

Păduri de foioase

Pădurile de foioase: animale (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, iepurele, căprioara, veverița), păsări (ciocănitoarea, cinteza);

Păduri de foioase

Cinteza

Viezure

Veverița

Păduri de munte

Pădurile de munte: animale de interes cinegetic (ursul, cerbul etc.), alte animale (râsul), păsări (cocoșul-de-munte, găinușa de alun etc.);

Păduri de munte

Cocoșul-de-munte

Râsul

Zona alpină

Capra neagră

Delta Dunării

Delta dunării: mamifere (vidra, nurca, iepurele, vulpea, dihorul, pisica sălbatică), broaște țestoase, reptile, păsări ( stărcul, cormoranul mic. vulturul pleșuv, pelicanul, pescărușul)

Delta Dunării

Vidra

Nurca

Pelican

Fauna acvatică

Fauna acvatică se diferențiază și ea tot în funcție de altitudine:

• altitudini înalte: ape de munte - păstrăvul;
• altitudini medii: cleanul, mreana, crapul
• Dunărea, Delta Dunării: crap, caras, știuca, șalau, plătica, sturionii (morunul, nisetrul, păstruga, cega)

Fauna acvatică

Morunul

Cega

Parcuri naționale

Parcurile naționale permit practicarea turismului activ sub diferite forme: de la ture obișnuite pentru începători (Ceahlău, Măcin, Cozia) până la trasee dificile pentru avansați (Cheile Bicazului - Hășmaș, Piatra Craiului, Retezat);rafting, alpinism, mountain bike, speoturism.

Parcuri naționale

Parcul național Ceahlău

Parcul național Retezat

Parcuri naturale

Parcurile naturale oferă toate condițiile parcticării turismului activ, printre acestea numărându-se: Vânători-Neamț, Balta Mică a Brăilei, Munții Bucegi, Porțile de Fier, Munții Apuseni.

Parcuri naturale

Parcul natural Bucegi

Parcul natural Apuseni

Rezervații ale biosferei

• Delta Dunării
• Munții Retezat
• Munții Rodnei

Rezervații ale biosferei