Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Acizi carboxilici
144
ACIZI
CARBOXILICI
DENUMIRE
Denumire
-OIC
„ACID”
+
numele hidrocarburii cu același număr de atomi de carbon
+
sufixul „-OIC”
Exemple:
- H-COOH - acid metanoic
- CH3–COOH - acid etanoic
- CH2=CH–COOH - acid propenoic
CH3
Ꞌ
- CH3 -C- CH-CH2-COOH - acid 3 etil 4,4 dimetil pentanoic
Ꞌ Ꞌ
CH3 CH2-CH3
-DIOIC
„ACID”
+
numele hidrocarburii cu același număr de atomi de carbon
+
sufixul „-DIOIC”
Exemple:
- HOOC - COOH - acid etandioic
- COOH-CH2-CH-CH2-CH2-CH-COOH - acid 5 etil 2 fenil heptandioic
Ꞌ Ꞌ
CH2-CH3 C6H5
CARBOXILIC
„ACID”
+
numele hidrocarburii cu catenă aromatică
+
„CARBOXILIC”
Exemple:
ACID 1 NAFTALEN CARBOXILIC
ACID BENZEN CARBOXILIC
ACID 1,2 BENZEN DICARBOXILIC
DENUMIRI
UZUALE
Foarte mulți acizi au denumiri uzuale:
- H – COOH (acid metanoic sau acid formic)
- CH3 – COOH (acid etanoic sau acid acetic)
- CH3 – CH2 – COOH (acid propanoic sau propionic)
- COOH – COOH (acid etandioic sau acid oxalic)
- C6H5 - COOH (acid benzencarboxilic sau acid benzoic)
Formula generală
- Pentru a se obține gruparea –COOH, se îndepărtează de la un radical hidrocarbonat doi atomi de Hidrogen și se adaugă doi atomi de Oxigen.
- Acizii monocarboxilici saturați au formula generală: CnH2nO2.
- Acizii dicarboxilici, proveniți de la o arena mononucleară cu catena laterală saturată, au formula generală: CnH2n-10O4.
Definiție
Acizii carboxilici (compuși carboxilici) sunt compuși organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil (-COOH) -formată dintr-un atom de carbon legat dublu de un atom de oxigen și legat simplu de o grupă hidroxil (-OH)- legată de un radical hidrocarbonat.
Utilizări
UTILIZĂRI
- acid formic
- acid acetic
- acid oxalic
Acidul formic
ACID FORMIC
- Deoarece acidul formic este un agent antibacterian, este adesea adăugat la hrana animalelor de fermă pentru a preveni creșterea si înmulțirea bacteriilor.
- Ocazional, este folosit ca un conservant în produsele alimentare destinate oamenilor. Acidul formic este, de asemenea, folosit pentru a crea arome artificiale pentru alimente, băuturi și miresme artificiale pentru parfumuri.
- Pericolele acidului formic depind de concentrația acestuia. La concentrații mai mari, acidul formic este coroziv, are un miros puternic și produce gaze periculoase. Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor.
Acidul
acetic
Acidul acetic
Acidul acetic este un acid slab, din clasa acizilor carboxilici, având formula
brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH. Numit și acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant. Acidul acetic pur(anhidru) se numește acid acetic glacial datorită aspectului de gheață al cristalelor formate la temperatura camerei. În soluții diluate (3%- 6%) se numește oțet și se folosește în alimentație.
Acidul acetic este miscibil cu apa și cu majoritatea solvenților organici. Este insolubil în sulfura de carbon. Acidul acetic are un coeficient de partiție mai mare în solvenți polari nemiscibili care conțin apă decât în apă, din această cauză se poate extrage din soluții apoase în eter sau acetat de etil. La rândul său, acidul acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rășinilor și a uleiurilor esențiale.
Acidul acetic joacă un rol esențial în industria chimică organică. Este utilizatatât ca solvent, deși este puternic coroziv, cât și la prepararea unui număr mare de compuși importanți, printre care acetanimida, anhidrida acetică, cetena, acetatul de vinil și acidul acetilsalicilic, acetatul de celuloză, esteri utilizați în parfumerie, coloranți.
Acidul
oxalic
Acidul oxalic
- Acidul oxalic este un produs chimic ideal pentru curățare. Calitățile sale de albire îl recomandă pentru sterilizarea articolelor de uz casnic. De asemenea,este eficient in îndepartarea ruginii de pe diverse tipuri de suprafețe. Petele de pe mese, căzi și chiuvete pot fi eliminate prin aplicarea atentă a acestui produs chimic. În prezent, acesta se regăsește ca ingredient pasiv in diverse produse de curățare, înălbitori și detergent.
- Acest acid este uneori utilizat în mecanismele de prelucrare a minereurilor.Este folosit drept decolorant în industria textilă sau pentru tratamente anti-rugină. Întrebuintat, de asemenea, de restauratorii de obiecte din lemn, acidul dizolvă stratul de lemn uscat de deasupra și expune materialul proaspăt de dedesubt.
Structură
Atomul de C din gruparea –COOH este hibridizat sp2, motiv pentru care atomii din această grupă se află în același plan.
Atomul de H din gruparea –COOH este mai slab legat, astfel încât gruparea cedează relativ ușor un proton, având caracter acid.
Proprietăți
fizice
Proprietăți fizice:
- Acizii inferiori sunt lichizi, iar cei superiori și aromatici sunt solizi;
- Punctele de fierbere și topire cresc cu creșterea masei molare;
- Acizii carboxilici inferiori sunt solubili în apă, deoarece între moleculele lor și moleculele de apă se stabilesc legături de H;
- Acizii superiori sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenți organici;
Proprietăți
chimice
Proprietăți chimice:
a) reacții asemănătoare cu ale acizilor minerali
- reacția de ionizare ( Acizii se supun ionizării în soluţie apoasă prin eliberarea protonilor proveniţi de la grupa funcţională –COOH)
R – COOH + H2O <------> R – COO- + H3O+
- reacția cu săruri ale acizilor mai slabi
CH3 – COOH + Na(HCO3) -------->→ CH3 – COONa + H2CO3
- reacția cu metalele active
2H – COOH + Zn →---> (HCOO)Zn + H2↑
2CH3 – COOH + Mg --->→ (CH3 – COO)2Mg + H2 ↑
- reacția cu oxizii de metal
2CH3 – COOH + CuO →---> (CH3 – COO)Cu + H2O
- reacția cu bazele
CH3 – COOH + Cu(OH)2 --->→ (CH3 – COO)2Cu + 2H2O
CH3 – COOH + NaOH →---> (CH3 – COO)Na + H2O
b) reacții cu formare de derivați funcționali ai acizilor carboxilici
- reacția de esterificare cu un alcool ( →->ester + apă)
CH3 – COOH + CH3 – CH2 – OH <----->CH3 – COO – CH2 – CH3 + H2O
Proiect realizat de:
- Boacă Mara
- Coșarcă Andreea
- Nistor Florina
- Vleju Andra
Echipa
Printre cele mai cunoscute metode de obţinere se numără:
a) oxidarea energică a alchenelor;
b) oxidarea arenelor;
c) oxidarea alchinelor cu legătură marginală (în prezenţă de KMnO4);
d) hidroliza esterilor.
Metode de obținere
Clasificare
a) După natura radicalului hidrocarbonat:
- Acizi alifatici saturați: CH3-COOH (acid etanoic)
- Acizi alifatici nesaturați: CH2=CH–COOH (acid propenoic)
- Acizi aromatici: C6H5-COOH
b) După numărul grupărilor carboxil:
- Acizi monocarboxilici: CH3–CH2–COOH (acid propanoic)
- Acizi dicarboxilici: COOH–COOH (acid etandioic/oxalic)