MIGRAȚIA IN EPOCA CONTEMPORANĂ

Migrațiile individuale sunt determinate în mare parte de factorii economici. În funcție de raza lor de acțiune, de perioada de deplasare și de mijloacele de deplasare, acestea se împart în migrații sezoniere și deplasări definitive la mare distanță. Migrațiile de acest tip devin de cele mai multe ori definitive (migrații forțate, migrații libere pe o rază limitată, migrații industriale sau agricole).

tea pot sa fie definitive (de exemplu, migrații războinice-o parte a mailor invazii, colonizarea- migrațiil vânătorilor, crescătorilor de animale, agricultorilor). De asemenea, ele pot sa fie ritmice, desfășurându-se într-un spațiu definit (nomadism pastoral, nomadismul pescarului, vânătorului cu ritm sezonier). Asemenea mișcări sunt determinate de un anumit mod de viață și de mediul în care trăiesc oamenii.

Acestea pot sa fie definitive (de exemplu, migrații războinice-o parte a mailor invazii, colonizarea- migrațiil vânătorilor, crescătorilor de animale, agricultorilor). De asemenea, ele pot sa fie ritmice, desfășurându-se într-un spațiu definit (nomadism pastoral, nomadismul pescarului, vânătorului cu ritm sezonier). Asemenea mișcări sunt determinate de un anumit mod de viață și de mediul în care trăiesc oamenii.

Atunci cand cresterea naturala a populatiei nu este urmata de o crestere corespunzatoare a gradului de folosire a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tarasau regiune, atunci in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si, ca urmare, omiscare a populatiei dintr-un loc in altul.Suprapopularea poate fi provocata prin miscarea naturala a populatiei cand excedentul natalitatiidomina indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o simpla consecinta demografica. . De amintit sunt consecintele pe care le-au avut, intr-o serie de tari, trecerea in agricultura, de la policultura la monocultura, trecerea agriculturii de la cultura pamantului la cresterea intensiva aanimalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri economice care cer o reducere a mainii de lucru.Dezvoltarea retelelor de comunicatii favorizeaza dispersarea industriilor pe teritoriu, procesurmat de procesul de migratie. Transportul maritim a constituit la un moment dat motorul migratiilor populatiei. Asemenea situatii pot fi clasificate in grupa cauzelor accidentale. Dinaceasta categorie fac parte si miscarile migratorii determinate de ratiuni istorice, religioase, politice si o serie de cataclisme, maladii, care determina imigrari sau emigrari masive si bruste.Cauzele care determina miscari migratorii pot fi si de ordin psihologic.

Efecte economice: imigranții acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra şi în concurență cu populaţia locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părţile când imigranții realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranții au calificare şi educaţie asemănătoare, ei ajung în concurență cu muncitorii locali şi în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranții au o calificare mai bună şi atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful Persic, unde inginerii şi tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniţi din străinătate.

Efecte demografice: imigranții contribuie la creşterea populației, la modificarea repartiției pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenţei rasiale, etnice şi religioase a populației.

Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranţilor se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranţii locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginaşe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale unor crime sau infracţiuni dar şi în rândurile lor infracţionalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a uşura integrarea imigranţilor, unele state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învăţarea limbii).

Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populaţiei celor două Americi) dar şi invers, migranţii nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Ţările tradiţionale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.

În ţările de origine se înregistrează următoarele efecte:

Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranţii trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasaţi din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foştii emigranţi sunt calificaţi ori şi-au perfecţionat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigraţiei: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.

Efecte demografice. Specialiştii au constatat că populaţia de emigranţi este mai rar semnificativă în raport cu populaţia totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei Herţegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populaţie a migrat către exterior.