Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
PORTOFOLIU ISTORIE
7
STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI ȘI DOMNITORII SEC: XIV-XVI
Pintea Paula
clasa a IX-a A
TEMELE PROIECTULUI
PORTOFOLIU ISTORIE
STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI
DOMNITORII SECOLELOR XIV-XVI
ARHITECTURA ROMANICĂ
ARHITECTURA GOTICĂ
ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ
STATELE MEDIEVALE ROMÂNEȘTI
Statele medievale românești sunt cele în care au trăit și evoluat populații românești în decursul Evului mediu. Moldova și Țara Românească au avut nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană.În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară.
FORMAREA STATULUI FEUDAL
ȚARA ROMÂNEASCĂ
FORMARE ȘI DOMNITORI- ȚARA ROMÂNEASCĂ
Procesul a avut loc în secolul XIV și a pornit de la formațiunile prestatale amintite în Diploma Ioaniților (1247)
Procesul s-a desfășurat pe trei etape:
ETAPA I
1272-1279
- Când un urmaș al lui Litovoi, cu același nume, a refuzat să plătească tribut Coroanei Maghiare, a urmat o luptă.
Litovoi este ucis, iar fratele său, Bărbat, este luat prizonier.
ETAPA I
Legendă:
Tradiția istorică vorbește despre Negru-Vodă din Făgăraș, care a trecut la S de Carpați, împreună cu românii nemulțumiți de presiunea maghiară și ar fi întemeiat statul feudal, Țara Românească.
Săpăturile arheologice au scos la iveală ruinele unei curți domnești in zona Câmpulung-Muscel și în Argeș.
ȘTIAȚI CĂ?...
ETAPA II
În primele decenii ale secolului XIV, Basarab a reușit să unească formațiunile politice de la sud de Carpați și să întemeieze statul Ungro-Vlahia, cu capitala la Curtea de Argeș.
ETAPA II
Știați că?...
Basarab este pomenit în izvoare cu titlul de ,,Mare Voievod și Domn''
În 1330, Basarab ajunge în conflict cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, pentru Banatul de Severin. Lupta se dă la Posada (evocată în cronica pictată de la Viena). Românii ies învingători, Țara Românească își câștigă independența față de Ungaria. S-a desăvarșit procesul de întemeiere a statului.
ETAPA II
ETAPA III
Sub urmașii lui Basarab I, statul se consolidează:
ETAPA III
- Nicolae Alexandru 1352-1364-în 1359 întemeiază Mitropolia Țării Românești, dependentă de Bizanț, și-a luat titlul de ,,Singur Stăpânitor"
- Vladislav Vlaicu 1364-1377-încheie un tratat cu Ungaria și primește în schimb, Făgărașul și Banatul; bate primele monede.
FORMAREA STATULUI FEUDAL MOLDOVA
A fost un proces asemănător cu cel din Țara Românească. A avut loc în secolul XIV și s-a desfașurat pe trei etape:
FORMARE ȘI DOMNITORI- MOLDOVA
ETAPA I
Regele Ungariei, Ludovic I, a creat o marcă de apărare îmoptriva tătarilor cu centrul la Baia, condusă de Dragoș, voievodul din Maramureș. Marca este considerată Moldova Mică, nucleul de unde a pornit formarea Moldovei (primul descălecat al Moldovei).
ETAPA I
De ținut minte!
DESCĂLECAT= întemeiere de țară
DOMNITORI
Ludovic I numit cel Mare a fost rege al Ungariei (1342 - 1382) și al Poloniei (1370 - 1382), fiul lui Carol Robert din dinastia de Anjou.
DOMNITORI
Dragoș I este cunoscut din cronicile moldovenești ca descălecător în Moldova și primul ei voievod. Cronicile spun că voievodul român Dragoș, fiind la vânătoare și urmărind un zimbru, a trecut din Maramureș la apa Moldovei, și plăcându-i locul, s-a așezat acolo și a populat țara cu români din Maramureș.
ETAPA II
Aceasta are loc la mijlocul secolului XIV.
ETAPA II
Un alt voievod din Maramureș, Bogdan s-a ridicat împotriva stăpânirii maghiare, a trecut munții și cu ajutorul boierilor locali, i-a înlăturat pe Drăgoșești de la putere.
A întemeiat statul feudal, Moldova, i-a asigurat independența și a organizat-o într-o domnie.
ETAPA III
Moldova se consolidează prin domniile lui:
ETAPA III
- Lațcu
- Petru I Mușat
- Roman I
De reținut!
Ștefan cel Mare a făcut parte din Dinastia Mușatinilor.
DOMNITORI
Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375 - 1391), fiul cel mare al lui Bogdan I. A ctitorit Cetatea de Scaun a Sucevei.
ARHITECTURA ROMANICĂ
ARHITECTURA ROMANICĂ
Stilul romanic este arta caracteristică spațiului european occidental din secolele XI-XIII, cu
arhitectura ca gen principal de manifestare. Arhitectura romanică este dominată de programul
religios creștin. Stilul romanic a păstrat formele de tradiție romană, în care a integrat elemente
carolingiene și bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave),
caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici și
ancadramentele cu arc semicircular.
Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de arhitectură realizate în această perioadă medievală
timpurie au fost executate în stilul moștenit din Roma antică.
Biserica Abația Maria Lach
Stilul romanic
CARACTERISTICI
Caracteristici
Biserica Saint-Sernin
Preluând elemente din arhitectura romană şi din cea bizantină acest stil se caracterizează prin masivitatea construcţiilor, la care se folosesc materiale rezistente, cum ar fi piatră sau cărămidă.
Stilul romanic în România
Pe teritoriul României primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (sfârșitul sec. al XI-lea)
ARHITECTURA GOTICĂ
Arhitectura gotică reprezintă unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum și cu
alte biserici din aproape toată Europa în timpul perioadei medievale, începând cu secolul al XII-lea
și încheind cu anii 1500.
Ca o situare mai exactă în timp și spațiu, cele mai importante opere
arhitecturale gotice acoperă perioada 1140 - 1500, fiind construite din România până în Portugalia
și din Slovenia până în Norvegia, Suedia și Finlanda. A fost precedată de arhitectura romanică și a
fost succedată de arhitectura renascentistă, o transformare a stilului romanic, odată cu Renașterea,
începută în Florența secolului al XV-lea.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, apărut din necesitatea de da o altă dimensiune
verticală clădirilor.
Catedrala din Remis
Stilul gotic
CARACTERISTICI
Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau ogiva, care
este de fapt o intersecție longitudinală a doua bolte clasice ale stilului romanic, și arcul de susținere
al ogivei, așa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe clădiri gotice,
nefiind însă omniprezent, este rozeta, prezentă atât în basoreliefuri cât și în alte forme ornamentale.
Caracteristici
Domul din Köln (Germania)
Catedrala Evanghelică din Sibiu
Stilul gotic în România
Goticul transilvănean s-a impus în secolul al XIII-lea, cu caracteristici conservatoare, dominate de tradițiile romanice. În secolele XIV-XV formele goticului transilvănean au evoluat spre maturitate.
ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ
Arhitectura în România prezintă aspecte diferențiate pentru fiecare provincie istorică în parte
ȚARA ROMÂNEASCĂ
ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ
În Țara Românească începuturile arhitecturii se caracterizează prin adoptarea unor tehnici de construcție și a unor tipuri planimetrice de origine bizantină. Existența la Niculițel a unei bazilici bizantine, cu fațadele decorate cu înalte arcaturi (sec. XII-XIII) a contribuit la precizarea raporturilor artistice cu Bizanțul în epoca de cristalizare a Țării Românești. Cele mai vechi monumente păstrate datează din sec. al XIV-lea, când, în timpul primilor Basarabi, s-au dezvoltat curțile domnești de la Câmpulung și Curtea de Argeș. În acea perioadă au fost înălțate cetățile de refugiu și de pază de la Poenari, Cetățeni și Rucăr.
Biserica din Strei, Hunedoara (sec. al XIII-lea
Biserica din Pătrăuți, Suceava (1487)
Țara Românească
MOLDOVA
Moldova
În Moldova este cert că în sec. al XIV-lea au existat curți întărite în principalele orașe de reședință: Baia, Rădăuți, Siret și Suceava. În epoca lui Petru Mușat au fost puse bazele unui sistem defensiv bine organizat, cu cetăți de piatră la Suceava și Neamț.[3] Cele mai vechi biserici de zid din Moldova sunt Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți (1359) și Biserica Sf. Treime din Siret (după 1374).
Biserica Mănăstirii Bogdana, Rădăuți
TRANSILVANIA ȘI BANAT
Transilvania și Banat
În Transilvania și Banat începuturile unei arhitecturi de tip feudal datează din secolele X-XI, concretizate în cetățile de la Biharia și Satu Mare, precum și cele de la Cenad, Cluj și Făgăraș.[4] La sfârșitul secolului al XI-lea a fost construită la Alba Iulia o primă catedrală, sub forma unei bazilici romanice cu trei nave.
Cele mai vechi biserici păstrate din acea epocă sunt Bazilica de piatră de la Cisnădioara, precum și bazilicile de la Cisnădie, Ocna Sibiului, Chirpăr etc., toate de factură romanică.
Cele mai vechi biserici ortodoxe sunt monumente din sec. XII-XIII, precum Biserica din Streisângiorgiu, Biserica din Densuș, cele din Gurasada, Sântămărie-Orlea, Strei, care vădesc confluența dintre arhitectura balcanică și cea romanico-gotică.
Catedrală