Impadurirea si Despadurirea

Tema: Împădurirea și despădurirea.

Ce înțelegem prin despăduriri?

Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat, lucru care duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbari majore de clima. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. In urma defrisarilor apar alunecarile de teren, eroziunea solului, lipsa faunei din cauza lipsei adapostului etc.

Efectele despăduririi

SOLUȚII IMPOTRIVA DEFRIȘĂRII

O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climeiplanetei.

Astfel, se constata clar ca functiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decat rolul de sursa de materii prime pentru activitatile umane.Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauzelegate de defrisare.In ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit siagricultura, împreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari, asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate.

Cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile taiate.

Ar trebui să vorbim în glas despre viitorul pădurilor noastre. Această problemă nu este cea inutilă. Ea priveste fiecare cetăţean al Moldovei. Fără păduri nu vom avea nici râuri, nici agricultură, nici viitor. Este destul de clar că, dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, atunci foarte curând vom rămâne numai cu plantaţii de salcâm şi păduri de carpen, arţar american şi alte soiuri neproductive.Atrăgând atenţia societăţii la situaţia precară a pădurilor din Moldova şi cerând socoteală de la acei, care au creat-o, noi vom da dovadă că suntem o societate care respectă normele şi standartele europene în toate domeniile ale vieţii.

În anii patruzeci ai secolului trecut s-au început lucrări sistematice, ştiinţific argumentate privind restaurarea pădurilor şi, în primul rând, a speciilor de stejar şi de conifere. În acei ani, a fost conştientizat pericolul de distrugere a pădurilor, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze autorităţilor că, pădurile din Moldova îndeplinesc funcţii de conservare a apelor, de anti-eroziune şi de protecţie a solului. Majoritatea pădurilor au fost atribuite la primul grup, din care fac parte rezervaţiile naturale, păduri din zonele verzi, fâşiile protectoare de-a lungul râului Nistru, căilor ferate şi autostrăzilor.

Despadurirea- reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola insa nu trebuie omisa nici expansiunea urbana.

Funcțiile pădurii

- pastreaza si amelioreaza calitatea mediului;

- are rol de reglare a temperaturii;

- purifica aerul fiind sursa de oxigen;

-mentine umiditatea aerului

- are o functie edafica, estetica si ecologica

- are rol antierozional

- participa la circuitul hidrologic

Lipsa lucrărilor de împădurire şi condiţiilor corespunzătoare pentru regenerarea lor naturală, durata insuficientă de recuperare, păşunatul animalelor şi cositul pe povârnişuri şi poiene, precum şi aratul terenurilor, au condus la degradarea şi, de multe ori, la pierirea pădurilor principale. A avut loc modificarea speciilor de arbori dominante. Toate acestea au contribuit la expansiunea tendinţei de regenerare a pădurilor prin creşterea vlăstarilor, la schimbarea speciilor dominante de fag sau stejar cu carpen, tei, mai rar – cu frasin şi alte specii.

Proiect realizat de:

Fără a intra în trecutul îndepărtat, atunci când o mare parte a Moldovei a fost acoperită cu păduri de stejar, de fag şi de conifere, ne vom întoarce în trecutul recent al jumătăţii a doua a secolului XX. În conformitate cu Enciclopedia Moldovei, la 1 ianuarie 1973 pădurile Moldovei ocupau aproximativ 8% din teritoriu. Astfel de procent scăzut de împădurire a fost cauzat de distrugerea forestieră a speciilor valoroase de stejar şi de fag în secole trecute şi la începutul secolului XX.

Darii Carolina

Cl.12 C

- pastreaza si amelioreaza calitatea mediului;

- are rol de reglare a temperaturii

- purifica aerul fiind sursa de oxigen si mentine umiditatea acestuia

- are o functie edafica, estetica si ecologica

- are rol antierozional

- participa la circuitul hidrologic În ultimii ani, starea pădurilor din Moldova nu numai că nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă, ea se agravează în fiecare an din cauza activităţii nepricepute ale omului. În Republică, într-un ritm alarmant, sunt tăiate păduri de stejar, cireş, frasin. Se petrece înlocuirea intensivă a speciilor de arbori forestieri cu carpen, tei, arţar, salcâm alb. Se petrece plantarea activă a terenurilor degradate de către primăriile locale cu salcâmul alb, care la ziua de azi ocupă 40% din suprafaţa împădurită din întreaga ţară.