Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Franceza din Belgia si belgicismele
1
Se face adesea confuzia intre vorbitorii de valona si cei de franceza regionala din Belgia, desi acestia reprezinta o realitate lingvistica complet diferita.
Potrivit Dictionarului Petit Robert, valona este „o varietate regionala a francezei din Belgia”, ceea ce este departe de a fi exact asa din punct de vedere lingvistic. Trebuie sa facem distinctia intre urmatoarele trei notiuni:
- valona,
- franceza regionala
- si franceza comuna.
Franceza comuna
Valona
Franceza regionala
Franceza „comuna” din Belgia este, teoretic, franceza standard vorbita in Franta. Practic, un vorbitor belgian francofon stapaneste doua registre ale limbii: un nivel in care pronuntia este foarte apropiata sau chiar identica cu franceza standard si un nivel in care influenta francezei regionale din Belgia este inca simtita.
Valona face parte din grupul limbilor nordice sau „langues d’Oïl” si se situeaza pe acelasi plan cu limba francilor din care provine franceza actuala sau picardina, limba vorbita din nordul Parisului pana in sudul Bruxelului, normanda, bretona, campeneana sau sampeneza etc. Valona este astfel un verisor al francezei, ci nu provine din ea. La fel ca franceza, valona este o limba romanica ce a evoluat din latina introdusa in Franta actuala si in partea francofona actuala a Belgiei.
Pe de alta parte, franceza din Belgia este o varietate regionala, numita si dialect, a francezei „comune” vorbite in Franta, prelucrata la contactul cu vorbitorii valoni dar si cu cei de flamanda din Belgia. Spre deosebire de valona, pe care un francofon nu o poate intelege in totalitate, franceza regionala este inteleasa de orice vorbitor de franceza.
Belgicismele pot fi grupate in doua mari categorii, in functie de originea lor:
- unele au o evolutie lexicala „interna” (prin procedee identice celor care guverneaza productia lexicului francezei din Franta),
- alte au o evolutie „externa” (fenomen general de imprumut). Acestea din urma provin fie din varietati regionale ale francezei din Belgia, fie din flamanda (si atunci vorbim despre „flandricisme”), fie din valona („valonisme”).
La acest nivel al francezei „comune” din Belgia, si doar la acest nivel, putem vorbi despre „belgicisme”, intelegand prin acestea orice expresie folosita in franceza „comuna” din Belgia si care nu apartine francezei din Franta. Prin aceste „belgicisme” lexicale poate fi recunoscut in mod normal un vorbitor belgian de limba franceza materna, mai degraba decat prin asa-zisul „accent belgian”, care este o notiune foarte subiectiva.