Factor-cheie în atingerea stării subictive de bine la tineri

Factori-cheie în atingerea stării subiective de bine la tineri

Factori-cheie:

CONCLUZII

a. Perioada zilei

b. Ziua săptămînii

c. Persoanele semnificative

d. Somnul

e. Hrana

f. Timpul liber

g. Veniturile materiale/ surprizele

h. Tehnologiile care ne ușurează viața

i. Animalele de companie

Actualitatea cercetării

Reprezentarea socială a fericirii la tineri

(primul montaj experimental)

EXPERIMENT

Extraversiune/ introversiune și starea subiectivă de bine la tineri

(al doilea montaj experimental)

1. Să numească 3 asociaţii pentru FERICIRE

2. Să identifice factorii independenţi şi dependenţi ce le aduc fericirea

3. Să aranjeze în ordine ierarhică cele 8 componente a Modelului Rahman:

Familie, Sănătate, Prieteni, Muncă şi activitate,

Bunăstare materială, Viaţa socială, Siguranţă, Bunăstare emoţională.

a) chestionarul Cinci criterii de apreciere a stări de bine, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, care măsoară starea subiectivă de bine.

b) Chestionarul de personalitate Eysenck, care identifică tipul de personalitate - introvert/extravert.

Îmbunătățirea calității vieții a fost și rămîne un obiectiv major pentru noi – oamenii. Avem atitudini, scopuri și valori diferite, dar toți vrem același lucru – o calitate a vieții cît mai înaltă și desigur - să fim fericiți.

• ”Fericire în salturi”
• ora 21
• sîmbătă

Starea de bine - starea afectivă ce o (re)simte omul în majoritatea timpului.

Specialiştii sunt interesaţi de studiul aspectelor psihologice ale bunăstării emoţionale sau ale stării de bine (well-being). Însăși denumirea ”starea de bine” implică evaluarea propriei vieți.

Dincolo de prosperitatea materială, percepţia calităţii propriei vieţi este rezultatul unei „filtrări” a experienţelor trăite prin intermediul unor scheme sau judecăţi de valoare referitoare la ceea ce înseamnă satisfacţie de viaţă (life satisfaction) şi fericire (happiness)

Recomandări

• știm exact spre ce activități trebuie să ne îndreptăm atenția,
• știm ce trebuie să întreprindem cît mai des
• am învățat cînd și cum trebuie să ne comportăm

Și dacă fericirea nu este o destinație, ci întreg drumul pe care alegem să mergem în viață, atunci noi alegem să fim fericiți.

Post-experiment

Constatare

Determinarea factorilor-cheie în evaluarea stării subiective de bine la tineri

1) Selectarea eșantionului – am ținut cont de vîrstă (21-31 ani), nivel de educație (studii superioare) și de prezența interesului pentru participare la experiment.

2) Convorbire – avînd ca scop identificarea factorii favorizanți pentru starea subiectivă de bine, informație ce a stat la baza elaborării chestionarului.

3) Chestionarul stării de bine – chestionarul a fost compus din 23 afirmații pentru care subiecții erau rugați să evalueze propria stare subiectivă de bine cu o notă de la 1 la 10.

La această etapă am testat starea de bine în situașii enunțate pentru 62 persoane. 40 dintre acestea au fost selectate ca fiind eșantion experimental, iar 12 – eșantion de control.

(al treilea montaj experimental)

Ziua

ORA

Experiment

Valori

Metodologia cercetării

Factori care aduc sau nu SB

Factori-fericitori

Ipoteza cercetării

Starea subiectivă de bine la tineri va fi influențată de perioada zilei în care este măsurată și de valorile-sursă.

Scopul cercetării

Valori general-umane

Stabilirea factorilor-cheie în atingerea stării subiective de bine la tineri

Valorile etico-morale au un rol deosebit în formarea caracterului și al stilului de relaționare a individului. Omului îi sunt caracteristice un set de nevoi, care îl determină să aleagă din realitate ceea ce îi este potrivit, raportîndu-se la ce este bun-rău, agreabil-dezagreabil, permis-interzis pentru sine.

Rolul Valorilor:

1. Ne ghidează viața de zi cu zi

2. Ne sunt sursă de inspirație și motivare

3. Ne arată cum trebuie să fim

4. Ne influențează stima de sine

5. Ne defines personalitatea

De ce depinde fericirea tinerilor din Republica Moldova? Oare există vre-o ierarhie a factorilor ce ne pot induce starea de bine? În ce perioadă a zilei activitățile ne aduc o mai mare plăcere? Aceiași activitate realizată la ore diferite, ne poate aduce aceiași satisfacție?

Consecințe ale bunei dispoziții

Orientări actuale

ale stării de bine

Despre funcționarea organismului

în diferite părți ale zilei

a) Ne determină să-i ajutăm pe ceilalți (cărți)

b) Ne face mai creativi (dezbatere)

c) Ne permite să luăm decizii mai bune (medici)

d) Ne face mai îndrăzneți (produs nou)

e) Ne face prea docili (pot refuza)

Preferința diurnă/ tiparul circadian/ cronotipul, se referă la înclinația de a ne trezi sau culca mai devreme sau mai tîrziu, respectiv de a fi mai activi în prima sau în a doua parte a zilei (dimineața, respectiv seara). Este corelată cu parametri precum niveluri ale unor hormoni, temperatura corporală sau funcția cognitivă și pare a fi determinată genetic. Astfel se descriu 3 tipare:

a) de dimineață ("ciocîrlie", "privighetoare"): 6 am -10 pm;

b) de seară ("pasăre de noapte", "bufniță"): 10 am - 2 am;

c) indiferent (intermediar)

Importanța practică a cronotipului constă în optimizarea programului de lucru al persoanelor în funcție de preferința diurnă. Concret, "o ciocîrlie" ar trebui să lucreze dimineața și nu seara, pe cînd "o pasăre de noapte" este angajatul ideal în turele de noapte.

Umple-ți timpul cu munca ta (hinduismul)

A trăi plăcerea la maxim (utilitarismul)

Teoria stării de bine vs Teoria autentică a fericirii

Componentele stării de bine

Explică fericirea într-un mod clar, logic și cuprinzător. La fiecare întrebare, modelul lui Bentham are un răspuns. Cum măsurăm fericirea? Cu ajutorul formulei: Plăcere minus Suferință este egal cu Fericire.

• Plăcerea este volitivă: ceea ce noi dorim să facem.

• Plăcerea este absolută. Nu există un țel mai înalt decît plăcerea.

• Plăcerea unui grup de oameni este suma plăcerii fiecăruia dintre reprezentanți. libertatea mea de alegere se finisează în punctul în care îi pot cauza ceva neplăcut unei altei persoane.

•  Acceptarea de sine
•  Relaţii pozitive cu ceilalţi
•  Autonomie
•  Control
•  Sens şi scop în viaţă

Oamenii experimentează absolutul ca pe un gol care trebuie umplut, ca pe o dorință care trebuie îndeplinită sau ca pe o punte peste care trebuie să treci. Sentimentul de nemulțumire este un semnal că suntem „infiniți prin natura noastră„. Acesta este indiciul unei realități superioare, pe care o putem percepe vag și înțelege imperfect. Efortul de a înțelege un astfel de adevăr constituie calea spre fericire – sau mîntuirea, eliberarea, iluminarea.

În tradiția hindusă drumul spre fericire începe cu adevărul intuitiv că individul și cosmosul sînt identici. Astfel, la întrebarea cum ajungem spre fericire există doar trei răspunsuri: prin cunoaștere, prin acțiune și prin iubire – care se rezumă la unul singur – a umple golul dintre sinele fiecăruia și realitatea absolută.

În căutarea fericirii

Starea subiectivă de bine și flexibilitatea fericirii

Emoția – componenta de bază a stării de bine

Emoțiile și stările sunt adevărate fenomene – ele ancorează simțiri subiective fiecărui moment din viață. S-a constatat faptul că oamenii raportează fiecărui moment din viața sa o însemnătate afectivă diferită. Cînd oamenii își evaluiază propria stare de bine, anterioarele experiențe afectiv-pozitive preiau rolul central. Dacă cineva s-a considerat fericit în momentul în care era înconjurat de prieteni, va oferi scoruri înalte la întrebările legate de interdependența dintre starea de bine și prietenie. Altcineva poate opta pentru călătorii, ținînd cont de faptul că fericit se simțise anume într-un astfel de anturaj.

Științific s-a demonstrat și faptul că în momentul în care unei persoane îi este propus să-și evalueze propria stare de bine, creierul nu doar ține a-și aminti simțirile sale în diferite ipostaze, pentru a le compara, dar se programează spre fericire. Așadar, prin simpla evaluare a stării de bine din anume moment, noi ne onectăm/ ne îndretăm spre stare de bine superioară celei obiective în care ne-am afla.

Totul e în mintea ta (stoicii)

Fericirea stă în indiferență față de toate lucrurile pe care nu le putem ține sub control. Fericirea stă numai în acele lucruri pe care le putem controla: gînduri, intenții, atitudini.

Secretul cu privire la fericire stă în a poseda acele lucruri pe care soarta nu ni le poate fura, lucruri ce le ies de fiecare dată în cale celor buni. Stoicului nu-i este frică de nenorociri, pentru că ele nu reprezintă răul. Nu putem supune întîmplările din jur, nici măcar nu le putem anticipa, putem în schimb să le acceptăm, indiferent de natura lor, cu rațiune calmă, inteligentă. Doar în aceste condiții putem deveni liberi, într-o lume dominată de frămîntări și imprevizibil. Înțeleptul stoic își folosește rațiunea pentru a-și ține sentimentele sub control, evitînd astfel orice satisfacere egoistă a plăcerilor sau fuga de suferință.

Caracteristicile vîrstei tinereții (21 – 31 ani)

Criza de vîrstă

Caracteristica perioadei

Elkonin vede în tinerețe perioada favorabilă pentru formarea identității personale, identității familiale și a celei profesionale.

Pentru sfera emoțională se evidențiază două mari domenii: autoidentificarea vs confuzia de rol și apropierea vs singurătatea.

Se observă schimbări și în sfera socială, așa cum numărul de relații scade suficient de mult. Tînărul este implicat în serviciu, astfel are puțin timp care l-ar putea oferi prietenilor, iar implicarea acestuia într-o relație romantică îi scade și din timpul petrecut în interiorul familiei-nucleu

Erikson numește criza pentru această perioadă triada lucru - căutare partener – odihnă. Rean vede criza tinereții ca o balanță eu-familie vs eu-carieră și explică decalajul dintre paliere ca rezultat al activității doar uneia (sau în mare parte a uneia) dintre sfere, în timp ce pentru o bună funcționare a complexului mecanism uman, avem nevoie de activitate în ambele sfere

Șișianu ANNA