LUCRARE DE DISERTAȚIE

7. DEFECTE SI DEGRADARI DATORATE INTRETINERII PODURILOR

Dupa darea in exploatare a podului, unele dintre cele mai importante lucrari care se pot executa sunt lucrarile de intretinere curenta. Acestea au un rol deosebit in cresterea duratei de viata a podurilor, datorita faptului ca previn aparitia marei majoritati a defectelor si degradarilor, daca sunt executate la timp si corect.

Intretinerea podurilor si a zonelor afectate de prezenta acestora trebuie sa tina seama de urmatoarele lucruri:

- Necesitatea realizarii inspectiilor, regularitatea si rigurozitatea lor pentru a putea depista la timp aparitia degradarilor;

- Interventia de reparare sau consolidare a structurilor sa se realizeze in cel mai scurt timp posibil dupa constatarea aparitiei degradarilor pentru a evita extinderea lor;

- Necesitatea realizarii unei baze de date referitoare la poduri care sa contina inregistrari la zi a interventiilor, costurilor acestora si ciclicitatea lor.

Aceste activitati au un anumit specific si necesita a fi efectuate de catre personal instruit si dotat cu toate utilajele si echipamentele necesare pentru a realizarea lor.

Datorita faptului ca nu sunt respectate aceste recomandari, lucrarile de reparare sau consolidare devin necesare intr-un timp mult mai scurt decat este normal, fapt ce conduce la o necesitate mai mare a fondurilor alocate pentru o structura pe intreaga sa durata de viata.

8. METODE DE INVESTIGARE A PODURILOR

Aplicarea unei strategii de intretinere curenta, bazata mai ales pe preventie, conduce la cresterea duratei de viata a lucrarii, dar si la costuri de intretinere mai mici. Unul dintre avantajele acestei strategii o reprezinta exploatarea structurii in conditii de confort si siguranta a circulatiei cat mai mult timp posibil.

Pentru a tine sub control starea de degradare a podurilor, se procedeaza la investigarea structurilor aflate in administrare la intervale regulate de timp pentru a stabili o prioritizare a lucrarilor de interventie.

9. ANALIZA VIABILITATII PODURILOR DE SOSEA DE PE RAZA C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. IASI

6. TIPURI DE LUCRARI DE INTRETINERE AFERENTE PODURILOR AMPLASATE PE DRUMURILE PUBLICE

Directia Regionala de Drumuri si Poduri din Iasi are in administrare un numar de 872 de poduri si pasaje repartizate pe 49 drumuri nationale.

In cadrul lucrarii scrise sunt prezentate o serie de clasificari a acestor poduri. Dintre acestea am ales sa prezint urmatoarele:

Metodele de investigare urmaresc:

- depistarea, localizarea, identificarea si cuantificarea degradarilor legate de material sau de comportament;

- determinarea deplasarilor, sagetii si rotirilor cu care sa se poata mai apoi calcula eforturile din fiecare element;

- determinarea unor caracteristici fizico – mecanice ale materialelor

Conform [1], metodele de investigare se pot grupa astfel: metode elementare si metode care utilizeaza aparatura specializata.

8.1. METODE ELEMENTARE DE INVESTIGARE

8.2. METODE DE INVESTIGARE CU APARATURA SPECIALIZATA, IN FUNCȚIE DE MATERIALE

Natura lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate pe drumurile publice, inclusiv asupra structurilor de poduri, dar si structura pe grupe si subgrupe de lucrări si servicii, a indicativelor aferente intretinerii si repararii drumurilor publice este definita in „Nomenclatorul privind lucrarile si serviciile aferente drumurilor publice”, aprobat prin Ord. MT nr 346/2000.

Pentru a stabili starea fizica a structurii analizate se folosesc 2 metode de investigare elementare pentru orice tip de material. Aceste metode sunt:

- Examinarea vizuala a lucrării;

- Lovire cu un ciocan sau cu o tija de otel

Expertiza este un ansamblu de lucrari, efectuate de persoane cu cea mai inalta calificare, care cuprind: evaluarea functionalitatii structurii, evaluarea materialelor si comportamentului unor elemente ale structurii, evaluarea capacitatii portante a structurii, recomandarea tipului de investitii necesare reabilitarii lucrarii, insotite de estimarea costurilor interventiilor propuse.

Metodele de investigare care se utilizeaza in cazul unei expertize tehnice a unei lucrari sunt de doua tipuri: metode nedistructive si metode distructive.

Metodele nedistructive permit inspectarea elementelor fara a le distruge. Dintre aceste metode amintim: metode care utilizeaza ultrasunetele, razele X, penetrarea colorantilor, penetrabilitatea la sunete, radiografia, etc.

Metodele distructive afecteaza integritatea elementelor, aplicarea lor facandu-se doar de catre personal specializat.

Din punct de vedere al Indicelui de stare tehnica si a Clasei de incarcare:

- Clasa starii tehnice I cu IST = 81 – 100 - Stare foarte buna: 119 structuri;

- Clasa starii tehnice II cu IST = 61 – 80 - Stare buna: 199 structuri;

- Clasa starii tehnice III cu IST = 41 – 60 - Stare satisfacatoare: 406 structuri;

- Clasa starii tehnice IV cu IST = 21 – 40 - Stare nesatisfacatoare: 143 structuri;

- Clasa starii tehnice V cu IST = sub 20 - Stare tehnica nu asigura conditiile minime de siguranta circulatiei: 5 structuri.

Pentru a putea analiza strategia de interventie folosita pana la ora actuala asupra structurilor de pe raza D.R.D.P. Iasi este necesar sa se clasifice structurile atat din punct de vedere al anului construirii, cat si a anului ultimei consolidari, rezulta:

5. PRECIZARI CUPRINSE IN "NORMATIVUL PENTRU REVIZIA DRUMURILOR PUBLICE" ORDINUL MT NR 16/15 IANUARIE 1993, INDICATIV AND 504 - 2007

Revizia drumurilor, podurilor, pasajelor si viaductelor are ca scop luarea din timp a masurilor necesare desfasurarii circulatiei rutiere in conditii de siguranta si mentinerea permanenta a drumurilor in stare de viabilitate.

Reviziile pot fi:

- De supraveghere zilnica

- Revizii curente

- Revizii periodice

- Revizii speciale

- De verificare generala a retelei rutiere.

10.2. ELEMENTE GENERALE

10.1. ELEMENTE GEOMETRICE GENERALE ALE PODULUI DELENI

Podul a fost construit in anul 1976 si are trei deschideri de 15,00 m fiecare. Tablierul suprastructurii pe fiecare deschidere este realizat din fasii cu goluri din beton precomprimat cu corzi aderente de 14,00 m lungime in numar de 10 pe sectiunea transversala a podului asezate joantiv. Tablierele celor trei deschideri sunt asezate in plan orizontal dupa o linie poligonala pentru realizarea caii pe pod in curba la stanga pe directia de mers Vaslui – Iasi. Fasiile prefabricate sunt solidarizate intre ele la capete cu antretoaze turnate monolit.

Pentru realizarea studiului de caz din aceasta lucrare de disertatie am ales sa abordez, din punct de vedere al costurilor necesare pe intreaga durata de viata, un pod avand structura de rezistenta alcătuita din fasii cu goluri cu corzi aderente si care prezinta o schema statica de grinda simplu rezemata. Astfel, am cuantificat costurile atat a lucrarilor de proiectare, cat si de executie si de intretinere avand ca baza de pornire podul Deleni.

Calea pe pod este in curba si contine o parte carosabila cu latimea de 8,00 m, imbracamintea fiind realizata din beton asfaltic.

10.10. EVOLUTIA SUMELOR TUTUROR COSTURILIR NEESARE CONSTRUCTIEI SI INTRETINERII PE INTREAGA DURATA DE VIATA A UNEI STRUCTURI DIN FASII CU GOLURI

Podul este amplasat pe drumul national DN 24 Tisiaa – Iasi - Sculeni, la kilometrul 157 + 281 peste paraul Vaslui.

10.3. CALCULUL COSTURILOR LUCRARILOR DE PROIECTARE SI DE EXECUTIE

Pentru a usura sarcina unui administrator de a-si programa necesarul de resurse financiare pentru constructia si intretinerea unei structuri echivalente sau asemanatoare cu cea prezentata am ales sa realizez diagrama sumata a tuturor costurilor necesare pe intreaga durata de viata a structurii.

Prin aceasta lucrare de disertatie se doreste estimarea costurilor de proiectare, executie si intretinere pentru o structura avand aceeasi alcatuire ca si podul prezentat, dar ce ar urma sa fie realizata in viitorul apropiat.

Din acest motiv am asimilat aceste valori cu cele ale unui pod nou avand aceeasi alcatuire in sectiune transversala ca si podul analizat, dar a carui lungime a suprastructurii este diferita. Acest pod nou a fost construit in anul 2008, avand lungimea totala a suprastructurii de 18 m. Costul de proiectare la acea data a fost de 81.000 lei, iar costul de executie a fost de 1.466.966,59 lei, valori fara TVA.

Fig. 11 Graficul de distributie a sumei tuturor costurilor pe intreaga durata de viata a structurii

Utilizand aceste date putem calcula costul lucrarilor de proiectare si a celor de executie pentru 1 m lungime de pod, urmand apoi a aplica acest rationament pentru structura prezenta la podul Deleni.

Costul lucrarilor de proiectare pentru 1 m lungime de structura este de 4.500,00 lei/m, iar a celor de executie este de 81.498,14 lei/m.

Deoarece podul Deleni are lungimea suprastructurii de 45,00 m, costul asimilat a lucrarilor de proiectare este de 202.500,00 lei, iar a celor de executie este de 3.667.416,30 lei, valori corespunzatoare anului 2008.

La valorile costurilor de proiectare si de executie a trebuit sa aplicam indicele de actualizare a preturilor pentru perioada de referinta 2008 – 2016, rezultand astfel urmatoarele costuri:

10.10. GRAFICUL DE DISTRIBUTIE A COSTURILOR PE INTREAGA DURATA DE VIATA A UNEI STRUCTURI DIN FASII CU GOLURI

10. STUDIU DE CAZ

10.4. LUCRARI DE INTRETINERE CURENTA

Pe baza tabelului precizat anterior a fost realizat graficul 10, pentru a evidentia aceasta distributie.

Fig. 10 Graficul de distributie a tuturor costurilor pe intreaga durata de viata a structurii

Conform [1] si a standardelor si normativelor in vigoare ce reglementeaza tipurile de lucari executate in cadrul unei intretineri curente si ciclicitatea lor, putem calcula costul necesar a fi alocat pentru un an aferent lucrarii analizate.

In cadrul lucrarii a fost efectuat un calcul estimativ al pretului total pentru lucrarile de intretinere curenta aferente unui an calendaristic, calcul ce va fi reluat in capitolele viitoare.

10.9. CALCULUL ESTIMATIV A VALORII TOTALE A CHELTUIELILOR NECESARE REALIZARII SI INTRETINERII UNEI STRUCTURI DIN FASII CU GOLURI

Putem efectua o estimare a tuturor cheltuielilor necesare pentru realizarea si intretinerea unui pod din fasii cu goluri cu corzi aderente pretensionate cu lungimea totala de 45,00 m, incepand de la stadiul de proiect si pana la finalizarea duratei de viata a structurii.

Conform calculelor efectuate in subcapitolul 10.3. valoarea proiectarii pentru structura analizata este de 245.077,06 lei, valoare fara TVA.

Din acelasi subcapitol rezulta si valoarea lucrarilor de executie de 4.438.516,62 lei fara TVA.

Cuantificand toate lucrarile de intretinere si reparatii necesare a se executa pe intreaga durata de viata a structurii analizate, a rezultat suma de 2.947.279,01 lei fara TVA.

Insumand toate aceste valori, rezulta suma de 7.630.872,69 lei fara TVA ce este necesara pentru realizarea si mentinerea structurii in conditii optime de circulatie pe intreaga durata a sa de viata.

Analizand din punct de vedere procentual, rezulta urmatoarele:

- Proiectare: 245.077,06 lei 3,21%

- Executie: 4.438.516,62 lei 58,17%

- Intretinere: 2.947.279,01 lei 38,62%

Total: 7.630.872,69 lei

Pentru 1 m de structura, rezulta urmatoarele:

- Proiectare: 13.615,39 lei/m 3,21%

- Executie: 246.584,26 lei/m 58,17%

- Intretinere: 163.737,72 lei/m 38,62%

Total: 423.937,37 lei/m

10.5. LUCRARI DE INTRETINERE PERIODICA

10.8. CALCULUL ESTIMATIV A LUCRARILOR DE INTRETINERE PE INTREAGA DURATA DE VIATA NORMATA A STRUCTURII

Pe raza D.R.D.P. IASI, lucrarile de intretinere periodica sunt executate de catre firme specializate ce au fost contractate in urma unor licitatii sau achizitii directe (in functie de valoarea estimata a lucrarilor de intretinere periodica), pentru fiecare obiect de investitie (pod) avut in administrare. Aceste licitatii au ca scop incheierea unui contract pentru executia lucrarilor.

In cadrul [2], lucrarile de intretinere periodica a podurilor, pasajelor, podetelor si a tunelurilor sunt incadrate la indicatorul 112.

Tabelul de mai jos prezinta lucrarile ce fac parte din aceasta categorie conform normativului AND 554 – 2002, unitatea de masura si ciclicitatea efectuarii acestora.

10.7. LUCRARI DE REPARATII CAPITALE

10.6. LUCRARI DE INTRETINERE CURENTA

Am realizat o cuantificare teoretica a tuturor lucrarilor necesare in fiecare an din viata structurii. In estimarea preturilor s-a tinut cont de preturile ofertate pentru lucrari similare in cadrul altor contracte. Valorile cantitatilor pentru fiecare an analizat si pentru fiecare categorie de lucrari sunt aproximative, dar realizate pe baza dimensiunilor podului analizat.

4. PRECIZARI CUPRINSE IN "INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND REPARAREA SI INTRETINEREA PODURILOR SI PODETELOR DE SOSEA DIN BETON, BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT SI ZIDARIE DE PIATRA" INDICATIV CD 99 - 2001

In cadrul lucrarii scrise puteti analiza continutul acestui tabel, in ceea ce urmeaza fiind evidentiate doar rezultatele sale.

Deoarece se doreste a se calcula costul total al lucrarilor de intretinere si reparatii ce trebuiesc efectuate pentru structura aleasa in cei 55 ani de viata, s-a intocmit urmatorul grafic pe baza tabelului urmator, rezultand in final suma de 2.947.279,01 lei ca fiind necesara pe intreaga durata de viata a structurii.

Lucrarile de reparatii capitale sunt lucrari deosebite, care se realizeaza, teoretic, doar de 2 ori pe intreaga durata normata de viata a structurii.

Conform punctului [2] din bibliografie, lucrarile de reparatii capitale la poduri sunt incadrate la indicativul 122 din cadrul capitolului E.

Astfel, lucrarile de reparatii capitale cuprinse in cadrul Nomenclatorului de lucrari sunt:

- Definitivari ale podurilor avand lungimea pana la 40 m inclusiv;

- Consolidarea si reabilitarea podurilor, pasajelor si podetelor;

- Largirea si ridicarea clasei de incarcare.

Conform [2], lucrarile de reparatii curente la poduri sunt incadrate la indicatorul 118 in cadrul Nomenclatorului de lucrari la drumurile publice.

Se poate deduce urmatorul grafic de distributie a sumelor necesare a fi alocate in fiecare an pentru realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii pe intreaga durata de viata normata a structurii.

Fig. 9 Graficul de distributie a sumei totale a costurilor de intretinere necesare pe intreaga durata de viata a structurii

Lucrările de intretinere pot fi:

- Lucrari de intretinere planificate

- Lucrarile de intretinere neplanificate cuprind lucrarile de intretinere ce se executa in urma unor degradari accidentale.

- Lucrarile ce sunt incluse in grupa lucrarilor de intretinere curenta la poduri si podete se executa pe toata durata anului.

- Lucrarile de intretinere accidentale se executa dupa aparitia unor degradari accidentale.

3. PRECIZARI CUPRINSE IN "NORMATIVUL PRIVIND INTRETINEREA SI REPARAREA DRUMURILOR PUBLICE" INDICATIV AND 554 - 2002

In Normativul AND 554 – 2002 ”Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice” sunt stabilite din punct de vedere tehnic si economic tipurile de lucrari si servicii pentru fiecare tip de activitate de intretinere si reparatii.

Durata normala de functionare a unui pod sau podet reprezinta durata de utilizare in conditii normale de exploatare, exprimata in ani, de la darea in circulatie a podului ca nou si pana la introducerea lor in prima reparatie capitala sau intre doua reparatii capitale.

Durata initiala de functionare reprezinta durata normala de functionare de la darea in circulatie a podului nou, pana la prima reparatie capitala.

Conform normativului mentionat, lucrarile de intretinere se pot clasifica in:

- Lucrari de intretinere curenta

- Lucrari de intretinere periodica

Activitatile de intretinere si reparatii a podurilor se pot clasifica in urmatoarele doua categorii:

- Lucrari si servicii planificate;

- Lucrari accidentale.

Din punct de vedere al aplicarii lucrarilor de intretinere, se utilizeaza doua strategii de interventie:

- Strategie de tip preventiv care doreste conservarea si adaptarea podurilor si podetelor pentru nivelul de agresivitate la care este expus;

- Strategie de tip curativ care se aplica in conditiile unui buget restrictiv, executandu-se lucrari punctuale in functie de degradari.

Lucrarile de reparatii constau in:

- Lucrarile de reparatii curente se executa periodic, pentru compensarea partiala sau totala a capacitatii portante si a uzurii

- Lucrarile de reparatii capitale se executa periodic in scopul compensarii totale a uzurii fizice si morale sau a ridicarii caracteristicilor tehnice la nivelul impus de cresterea traficului rutier si in raport cu cerintele categoriei in care se incadreaza podul

- Lucrarile accidentale se executa dupa producerea unor calamitati si dezastre naturale, pentru restabilirea urgenta a circulatiei

11. CONCLUZII

Scopul prezentei lucrari de disertatie este de a oferi un sprijin real administratorilor retelelor de drumuri in momentul in care acestia doresc sa construiasca poduri noi. Apeland la studiul de caz prezentat, autoritatile sau proprietarii retelei vor cunoaste inca de la inceputul proiectului costurile aproximative atat in faza de proiectare cat si in faza de executie, dar si cele necesare intretinerii corespunzatoare a structurii pe intraga sa durata normata de viata.

Proiectarea, executia si intretinerea pentru lungimea de 1 m de pod avand alcatuirea prezentata costa 423.938 lei, proiectarea reprezentand 3,21% din aceasta suma, executia 58,17%, iar intretinerea doar 38,62%.

2. ALEGEREA STATEGIEI DE INTERVENTIE IN FUNCTIE DE INDICELE TOTAL DE STARE TEHNICA IST

Fazele de gestiune a structurilor, in urma carora se iau decizii importante din punctul de vedere al interventiei asupra podurilor sunt:

- Cunoasterea starii tehnice a lucrarilor;

- Stabilirea strategiei de interventie;

- Stabilirea prioritatilor;

- Executarea lucrarilor.

In alte tari s-a considerat ca fiind reprezentativ impartirea lucrarilor avute in administrare in 3 grupe, pentru a putea stabili o strategie globala de interventie. Aceste grupe sunt definite in functie de indicele total de stare tehnica IST, fiind considerate doua valori, X1 si X2.

In Grupa I au fost incadrate structurile de poduri aflate intr-o stare tehnica foarte buna si structurile aduse la o stare tehnica buna dupa lucrari de reparatii, reabilitare sau modernizare.

In luarea deciziilor este necesara o cantitate mare de informatii. Astfel, se considera edificatoare histrograme trasate atat pe baza indicelui total de stare tehnică, dar si in functie de indicele de stare fizica C sau de functionalitate F .

Ele ofera o informatie globala si sugestiva asupra strategiei de interventie ce se recomanda a se aplica.

Fig 3. Curba de degradare cu interventii si fara interventii pentru lucrari din Grupa I [1]

Grupa II cuprinde structurile de poduri cu o conditie tehnica acceptabila. Podurile din aceasta grupa au o stare tehnica satisfacatoare. Acestea corespund din punct de vedere functional si al sigurantei in exploatare, dar trebuie efectuate lucrari pentru mentinerea si imbunatatirea starii fizice. In graficul de mai jos sunt propuse doua moduri de interventie: Cazul A – interventii in termen scurt de la producerea degradarilor, Cazul B – interventii cu intarzire

Fig 4. Curbe de degradare in functie de momentul interventiei, lucrari din Grupa II [1]

1. GENERALITATI

Grupa III este reprezentata de structurile cu o stare fizica critica sau care au o functionalitate deficitara. In momentul cand lucrarea se apropie de un nivel de performanta minim, interventiile de reconstructie, reabilitare sau modernizare devin necesare, datorita amplorii degradarilor.

Fig 5. Curbe de degradare fara interventii sau cu consolidare si intretinere [1]

Indicele total de calitate IST se determina in urma constatarilor din teren a defectelor si degradarilor podurilor, a starilor de functionalitate ale acestora.

Mijloacele de pastrare sau de prelungire a duratei de viata proiectate a lucrarilor pot fi adoptate printr-o strategie globala de administrare a retelei sau pot fi cele rezultate in urma realizarii unei strategii tehnice.

Fig 2. Gruparea lucrarilor de interventie in functie de indicele de stare tehnica [1]

Administratorul trebuie sa aiba tot timpul in vedere necesarului de resurse financiare pentru intretinerea si pastrarea in stare de viabilitate corespunzatoare a cailor de comunicatie inclusiv a podurilor aflate in administrare. Prin acest studiu se demonstreaza, pe de o parte ca, netinandu-se cont de alocarea etapizata conform necesitatilor a fondurilor pentru intretinere preventiva, in timp, acest fapt conduce la executia unor lucrari de intretinere corectiva cu valori mai mari decat suma lucrarilor de intretinere curenta preventiva ce ar fi putut fi executate conform normativelor in vigoare.

Daca se va continua acest studiu si pentru celelalte tipuri de structuri ce se gasesc in acest moment in exploatare, autoritatile vor putea apela oricand au nevoie la graficele de distributie si la cele de evolutie a costurilor pentru fiecare tip de structura, vor calcula cu mult mai multa usurinta suma necesara pentru realizarea tuturor lucrarilor de intretinere si reparatii, pastrand in acest fel structurile in conditii optime de functionare.

Strategia aleasa va fi corelata cu caracteristicile structurii, dar si cu varsta sa, traficul la care este supusa sau importanta sa din punct de vedere strategic.

Pentru fiecare structura se alege o anumită strategie de interventie, specifica pentru lucrarea de arta respectiva. Aceasta strategie trebuie sa tina cont de tipul si de degradarile acelei structuri.

Indicele total de calitate IST se determina in urma constatarilor din teren a defectelor si degradarilor podurilor, a starilor de functionalitate ale acestora.

Mijloacele de pastrare sau de prelungire a duratei de viata proiectate a lucrarilor pot fi adoptate printr-o strategie globala de administrare a retelei sau pot fi cele rezultate in urma realizarii unei strategii tehnice.

Pe de alta parte, prin prezentul studiu se stabileste costul minim necesar de resurse financiare de alocat etapizat pentru lucrarile de intretinere preventiva pentru tipul de structura analizat. Continuarea studiului si pentru toate celelalte tipuri de structuri intalnire pe reteaua existenta ar permite administratorului acesteia programarea pe baze tehnice a resurselor financiare necesare lucrarilor de intretinere preventiva, eliminandu-se astfel, mare parte din costurile lucrarilor de intretinere corectiva necesare a se executa in prezent pe reteaua existenta.

Daca analizam structurile din administrare din punct de vedere economic in perioada de exploatare vom constata ca neinlocuidu-le pe cele care au durata de exploatare depasita cu unele noi, conforme cu standardele si normativele in vigoare, costurile de intretinere ale acestora vor fi din ce in ce mai mari.

In tabelul nr. 9 din prezenta lucrare se poate observa ciclicitatea tuturor lucrarilor de interventie si importanta lor asupra costurilor totale necesare pentru mentenanta structurii.

Fig 1. Imbunatatirea starii tehnice in raport cu pragul optim de interventie

Pana in anul 1960, administratorii decideau sa construiasca poduri noi pe baza criteriului de cost initial netinand cont de costurile de intretinere. Acestea au o pondere foarte importanta in calcul costurilor totale necesare pe intreaga durata de viata a structurii.

CUPRINS

In zilele noastre, administratorul trebuie sa gestioneze podurile utilizand resurse financiare limitate, folosirea lor necesitand a fi realizata optim si rational.

Acest lucru conduce la nevoia de optimizare a procesului decizional in ceea ce priveste nevoia de interventie si modul in care se face aceasta interventie

Pentru un administrator, totalul costurilor de intretinere este in functie de numarul de poduri, gradul lor de degradare, perioada de viata in care se afla structura si metodele de mentenanta alese.

1. Generalitati

2. Alegerea strategiei de interventie în functie de indicele total de stare tehnică IST

3. Precizari cuprinse in ”Normativul privind intretinerea si repararea drumurilor publice” Indicativ AND 554 – 2002

4. Precizari cuprinse in ”Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra” Indicativ CD 99 – 2001

5. Precizari cuprinse in ”Normativul pentru revizia drumurilor publice” Ordinul MT nr 16/15 ianuarie 1993, Indicativ AND 504 – 2007

6. Tipuri de lucrari de intretinere aferente podurilor amplasate pe drumurile publice

7. Defecte si degradari datorate intretinerii podurilor

8. Metode de investigare a podurilor

9. Analizarea viabilitatii podurilor de sosea de pe raza C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. Iasi

10. Studiu de caz

10.1. Elemente geometrice generale ale podului Deleni

10.2. Elemente generale

10.3. Calculul costurilor lucrarilor de proiectare si executie

10.4. Lucrari de intretinere curenta

10.5. Lucrari de intretinere periodica

10.6. Lucrari de reparatii curente

10.7. Lucrari de reparatii capitale

10.8. Calculul estimativ a lucrarilor de intretinere pe intreaga durata de viata normata a structurii

10.9. Calculul estimativ a valorii totale a cheltuielilor necesare realizarii si intretinereii unei structuri din fasii cu goluri

10.10. Graficul de distributie a costurilor pe intreaga durata de viata a unei structuri din fasii cu goluri

10.11. Evolutia sumelor tuturor costurilor necesare constructiei si intretinerii pe intreaga durata de viata a unei structuri din fasii cu goluri

11. Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Univertistatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Master: Infrastructuri Moderne pentru Transporturi

BIBLIOGRAFIE

STRATEGIE GLOBALA DE INTERVENTIE ASUPRA PODURILOR IN SCOPUL OPTIMIZARII RESURSELOR FINANCIARE NECESARE ASIGURARII SUSTENABILITATII IFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

Gabriela Viorel si Mihai Suciu ”Poduri de beton. Intretinere si reparatii” Editura UT Press, Cluj-Napoca, 2004;

AND 554 – 2002 ”Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice”;

CD 99 – 2001 ”Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra”;

AND 504 – 2007 ”Normativ pentru revizia drumurilor publice”;

Rodian Scinteie si Constantin Ionescu ”Consideratii asupra inspectiei de evaluare a starii tehnice a podurilor (Considerations on inspection for bridge condition assessement” Chisinau, 2002;

Teza de doctorat msc. ing. dipl. Laurentiu Pavelescu “Studiu privind implementarea unui sistem de management al podurilor in Romania”

AND 505 – 2007 „Normativ privind activitatea districtului de drumuri”;

Prof. Costel Marin – „Podurile se degradeaza, in vreme ce politicienii taie panglici… O adevarata dilema”, Revista Drumuri si Poduri nr. 123 (192) septembrie 2013;

Prof. Costel Marin si Gabriela Bitere – „Poduri mai bune: un inventar al podurilor. Starea podurilor în 2009”, Revista Drumuri si Poduri nr. 84 (153) iunie 2010;

Ing. Gheorghe Buzuloiu - „Podurile viitorului pe Dunarea de Jos”, editura S.C. MEDIA DRUMURI – PODURI S.R.L., anul 2006

Chunlu Liu, Amin Hammad, Yoshito Itoh – „Maintenance Strategy Optimization of Bride Decks Using Genetic Algorithm”, Journal of Transportation Engineering, March/April 1997;

AND 522 – 2006 „Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod”.

Indrumator stiintific:

prof. univ. dr. ing. Cristian – Claudiu COMISU

VA MULTUMESC!

Absolvent:

ing. Maria – Cristina SCUTARU

LUCRARE DE DISERTAȚIE