Formele
imaginaţiei
visul din timpul somnului, reveria,
imaginaţia reproductivă, imaginaţia creatoare,
visul de perspectivă şi procesele hipnoide
imaginaţia substitutivă, imaginaţia ascensională şi imaginaţia socială
Visul din timpul somnului
- modalitate de manifestare a sistemului nervos începând de la o anumită treaptă de dezvoltare a acestuia
- mecanism fundamental de funcţionare a cortexului mamiferelor
- activitate vitală a cortexului animalelor ce nu sunt incă dotate cu toate mijloacele, procedeele, instrumentele şi tehnicile de supravieţuire
Somnul:
- somnul profund, fără mişcări oculare rapide (NREM - nonrapid eye movement)
- somnul cu vise (REM - rapid eye movement)
Perioadele de vis:
- patru până la cinci: la intervale de ~ 90 minute şi cu o durată ~ 10-15 minute
Imediat după adormire intervine un mecanism reflex care blochează din punct de vedere motor corpul de la gât în jos
Somnambulismul: expresia unor tulburări de maturizare neurologică, afectat sistemul de blocare neuromotorie
Contribuţia psihanalizei:
- visele sunt declanşate de dorinţe inconştiente
- relaţii conflictuale dintre tendinţe rezultate din reprimări şi refulări
- visul apare ca o modalitate de satisfacere imaginară a unei dorinţe (Freud)
- conţinutul latent (tendinţe afective oarbe, amorale şi egoiste) se deghizează într-un conţinut manifest ce simbolizează indirect realitatea dorinţei
Psihologia cognitivă, visul:
- ansamblu de reprezentări în timpul somnului care produc un fenomen de halucinaţie
- a trăi o experienţă, a procesa, adică ceea ce face gândirea în timpul stării de veghe
- o formă de gândire
- este simulată o lume variată şi originală
Imaginaţia reproductivă
- Formă activă şi voluntară a imaginaţiei, porneşte de la datele acumulate la nivelul memoriei, cunoştinţele subiectului şi elaborează imagini ce nu au un corespondent în experienţa personală
- nu trebuie confundată cu memoria sau reprezentarea
- acţionează spontan, dar uneori este nevoie de suţinere voluntară
- contribuie la structurarea şi realizarea cunoaşterii
Imaginaţia creatoare
- cea mai complexă şi importantă formă a imaginaţiei
- se defineşte raportat la finalitatea sa, ca un produs nou caracterizat prin originalitate
- distincţie între inovaţie şi invenţie
- stadii: pregătirea, incubaţia, iluminarea, elaborarea şi verificarea
Visul de perspectivă:
- raportat la propria persoană
- proiecţia mentală a vieţii noastre în viitor
- Pornind de la disponibilităţile, aptitudinile noastre putem să creăm scenariul de viaţă
Procesele hipnoide:
- provocate de consumul de stupefiante
- se suprimă legătura cu realitatea obiectivă
- se manifeste imagini halucinatorii
Imaginaţia substitutivă:
- face posibilă empatia - identificarea afectivă / empatia predictivă
- două mecanisme ale empatiei: self-image condition / image-him condition
Imaginaţia ascensională:
"germinează imagini, generează imagini din imagini, sugerează şi asigură urcuşul". (Zlate, 2004)
Imaginaţia socială:
- fuziunea creaţiilor personale cu cele colective
- contribuie la păstrarea organizării sociale
- suport pentru toate activităţile publice si private ale omului
atitudini creative:
- Încrederea în forţele proprii şi înclinaţia puternică către realizarea de sine;
- Interesele cognitive şi devotamentul faţă de profesia aleasă;
- Atitudinea antirutinieră;
- Cutezanţa în adoptarea de noi scopuri; asumarea riscurilor unor proiecte dificile;
- Perseverenţa în căutarea de soluţii; revizuirea continuă a proiectului şi permanenta lui optimizare;
- Simţul valorii şi atitudinea valorizatoare: recunoaşterea deschisă a valorii altora şi afirmarea onestă şi demnă a valorii proprii;
- Atitudini cu orientare direct creativă: un simţ aparte pentru nou, receptivitatea pentru tot ceea ce este nou şi original, căutarea consecventă a originalităţii
LIANG, Chaoyun; Chi-Cheng, CHANG; CHANG, Yuhsuan; Li-Jhong, LIN, Explorarea indicatorilor de imaginaţie, 2012
imaginatia creatoare:
intuiţie,
sensibilitate,
productivitate,
explorare,
noutate
imaginaţia reproductivă:
concentrare,
eficienţă,
transformare,
cristalizare,
dialectică
Reveria
- imaginaţie semivoluntară deoarece se poate declanşa involuntar şi poate fi susţinută voluntar.
- în momentele de repaus, de relaxare, lăsăm gândurile libere
- sunt supuse unui proces de reconstrucţie imagistică, şi aduse în prezent situaţii, evenimente, întâmplări personale puternic încărcate afectiv.
- funcţie de catharsis: de sublimare a dorinţelor contribuind la refacerea imaginii de sine afectate
- funcţie de proiectare, anticipare, formulare de ipoteze