Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Sifilisul este o boala cu declarare si tratament obligatoriu si gratuit.
Medicamentul de electie in tratamentul sifilisului este penicilina, care se administreaza in doze diferite, in functie de forma de boala.
In cursul tratamentului cu penicilina al sifilisului trebuie avute in vedere incidentele si accidentele care pot surveni si care, unele dintre ele, sunt foarte grave. Pentru evitarea acestora este obligatorie efectuarea testului la penicilina.
Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de bacteria spirochetă Treponema pallidum subspecia pallidum. Calea principală de transmitere este contactul sexual, dar se poate transmite și de la mamă la făt în timpul sarcinii sau al nașterii, rezultând sifilisul congenital.
Avand in vedere ca aceasta clasificare nu respecta secventa cronologica in toate cazurile Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a inlocuit clasificarea veche cu cea care imparte sifilisul dobandit in:
O prima clasificare a acestei afectiuni deosebeste sifilisul dobandit de sifilisul congenital. Sifilisul dobandit, dupa vechea clasificare, cunoaste trei forme evolutive:
Penicilina administrată parenteral este tratamentul de elecţie al sifilisului în toate formele.
Tipul preparatului utilizat (benzatin penicilină, penicilină cristalină, procain penicilină),
dozajul şi durata tratamentului depind de stadiul şi de manifestările clinice ale bolii.
Trebuie menţinută o penicilemie eficitentă timp de 7-10 zile în sifilisul recent şi 21-30 zile in
sifilisul tardiv.
Tratament recomandat
Benzatin penicilină G, 4.800.000 UI doză totală, administrată i.m. sub formă de 2 doze a
câte 2.400.000 U.I. (de obicei câte 1.200.000 UI în fiecare fesă) la interval de o
săptămână.
Pacienţii cu sifilis primar sau secundar, alergici la penicilină, cu excepţia gravidelor vor fi
urmăriţi îndeaproape clinic si serologic şi vor fi trataţi cu una din schemele următoare:
Doxiciclină, 100 mg oral, de 2 ori pe zi, timp de 15 zile
sau
Tetraciclină, 500 mg oral, de 4 ori pe zi, timp de 15 zile
sau
Eritromicină, 500 mg oral, de 4 ori pe zi, timp de 15 zile.
Pacienţii cu sifilis terţiar (cu excepţia neurosifilisului) alergici la penicilină, cu excepţia
gravidelor vor fi urmăriţi îndeaproape clinic şi serologic şi vor fi trataţi cu una din schemele
următoare:
desensibilizare şi tratament cu peniciline
sau
Doxiciclină, 100 mg oral, de 2 ori pe zi, timp de 4 săptămâni
sau
Tetraciclină, 500 mg oral, de 4 ori pe zi, timp de 4 săptămâni.
Tratament recomandat:
Benzatin penicilină G, 7.200.000 UI doză totală, administrată i.m. sub formă de 3 doze de
câte 2.400.000 U.I. la interval de o săptamână.
Tratament alternativ:
Procain penicilină, 1.200.000 UI/zi, i.m. timp de 21 de zile.
Este o infecție care afectează sistemul nervos central.
Poate apărea și pupila Argyll Robertson, contracția bilaterală a pupilelor atunci când persoana își îndreaptă atenția asupra unor obiecte apropiate, dar nu și atunci când pupilele sunt expuse la lumină puternică.
Sau sifilisul benign tardiv apare de obicei la 1-46 ani după infecția inițială, cu o medie de 15 ani. Această etapă este caracterizată prin formarea unor gome care arată ca niște umflături moi, cu aspect de tumoare, de diverse mărimi. Acestea afectează de obicei pielea, oasele și ficatul, dar pot apărea oriunde
Sifilisul terțiar apare la circa 3-15 ani după infecția inițială si poate avea trei forme diferite: sifilis gomatos (15%), neurosifilis tardiv (6,5%) și sifilis cardiovascular (10%). Fără tratament, o treime din persoanele infectate ajung la stadiul terțiar. În acest stadiu boala nu este infecțioasă.
Sifilisul secundar apare la circa 4-10 săptămâni după infecția primară.[4] În timp ce stadiul secundar este renumit pentru manifestările sale diferite, cele mai comune simptome implică manifestări cutanate, ale membranelor mucoase, și ale ganglionilor limfatici.Pot apărea iritații amplasate simetric de culoare roz-roșiatică, fără mâncărimi, pe trunchi și extremități, inclusiv pe palme și pe tălpi.Printre alte simptome se numără febra, dureri în gât, indispoziție, pierdere în greutate, căderea părului și dureri de cap.[4] Printre manifestările rare se numărăhepatita, boli de rinichi, artrita.
Sifilisul primar se transmite de obicei prin contact sexual direct cu leziunile unei persoane infectate.[7] În termen de circa 3-90 de zile după expunerea inițială (în medie 21 de zile) în punctul de contact apare o leziune a pielii numită șancru. Aceasta este de obicei o ulcerație unică, fermă, nedureroasă, fără mâncărimi.pot fi situate în zona genitală, perianală,
anală, cavitatea bucală sau mucoasa faringiană sau în orice altă zonă extragenitală
şi se însoţesc de adenopatie regională neinflamatorie