Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare - caracterizare

" Frații Jderi "

Ștefan cel Mare

Mihail Sadoveanu

Ștefan cel Mare

Romanul " Frații Jderi " este o capodoperă a prozei sadoveniene, una dintre cele mai reușite opere literare care evocă o perioadă din istoria Moldovei, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Originalitatea operei constă în maniera de zugrăvire a sufletului românesc, ceea ce presupune pe lângă diversitatea tematică, proiecția epopeică, mitică și tragică a epicului și farmecul limbajului, de o ceremonie și ingenuitate arhaică (G. Călinescu)

Ștefan cel Mare este domnitorul Moldovei și personajul cheie al romanului, deoarece toate personajele gravitează în jurul lui. Figura voievodului stă sub semnul legendei și al mitului. Dincolo însă de dimensiunea legendară, domnia lui Ștefan este echivalentă cu "vârsta de aur" a Moldovei, cu o epocă de stabilitate, progres si înflorire a țării pe toate planurile.

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice.

Ștefan este prezentat în carte dintr-o dublă perspectivă: cea de domnitor si cea de om.

Iubirea poporului față de voievod este evidențiată prin modul în care este zugrăvită jalea oamenilor la moartea lui Ștefan: " Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său".

Aura legendară a voievodului, personalitatea lui copleșitoare sunt redate încă de la început, când oamenii îl așteaptă de Sfânta Înălțare și inventează tot felul de povești: "Să fie oare cumplit la vedere precum se spune?"

Sursa de inspirație

"Vârsta de aur" a Moldovei

Letopisețul lui Grigore Ureche, rămas în manuscris până spre jumătatea secolului al XIX- lea, povestește cronologic evenimente din viața Moldovei, de la descălecat până la domnia lui Aron Vodă, reprezentând principala sursă de inspirație a lui Mihail Sadoveanu în realizarea romanului.

Caracterizarea directă

Portretul lui Ștefan cel Mare - ca domnitor autoritar și patriot, preocupat de binele țării și al oamenilor săi va fi desăvârșit în cele trei volume ale trilogiei "Frații Jderi". Spirit justițiar, domnitorul instaurează stabilitatea în Moldva, fiind un exponent al epocii renascentiste.

Caracterizarea indirectă

Caracterizarea directă a lui Ștefan este realizată de narator în spirit realist: "Vodă Ștefan, călcând atunci în al 40 lea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor cărunțită. Avea o puternică strângere a buzelor și o privire verde tăioasă. Deși scund de statură, cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el de jos în sus."

Caracterizarea indirectă, care se desprinde din fapte, vorbe, gesturi, dar și din relația cu supușii, scoate la iveală trăsăturile esențiale ale voievodului.

Față de supuși se poartă cu familiaritate, ca un părinte grijuliu. Cu aceeași familiaritate se poartă față de întreaga familie a lui Manole Păr Negru, care are grijă de herghelia doamnească.

Ștefan este un om deschis la nou, cu o viziune modernă, care se sprijină pe țărănimea liberă, pe oamenii tineri și nu pe marii boieri.

Vă mulțumim pentru vizionare!

Nițu Andreea-Georgiana

Văcaru Maria Cristina