Untitled Prezi

Ispasul

Sărbătoarea Înălţării Domnului, celebrat la 40 de zile după Paşti. Din punct de vedere teologic, sărbătoarea marchează sfârşitul activităţii pământeşti a Mântuitorului. În calendarul creştin-ortodox, tot în a şasea zi de joi de după Paşti, se celebrează şi Ziua Eroilor printr-un parastas. Caracteristic Sadului este drumul "Călăraşilor", tineri călare, îmbrăcaţi în port popular care înconjoară troiţele în sens invers acelor de ceasornic, invocând astfel binecuvântarea credincioşilor. 

Monumentul eroilor din Sadu

Ioan Piuariu Molnar

(1749 – 16 martie 1815)

Este primul medic titrat român, filolog și traducător. Chirurg al Universității din Viena, medic la Sibiu și profesor de oftalmologie la Școala medico-chirurgicală din Cluj. Autor al celei dintâi gramatici româno-germane, al unei istorii universale și al unui dicționar român-german. A inițiat prima publicație științifică medicală, Sfătuire către studenții în chirurgie (1793) și a colaborat la redactarea lui Supplex Libellus Valachorum.

Inochentie Micu-Klein

Rusaliile

La 50 de zile după Paşti-o sărbătoare foarte importantă pentru lumea satului tradiţional şi în plus foarte complexă. Simultan se desfăşoară două praznice creştine: Pogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime. La Sadu, din 2004 se organizează Festivalul Folcloric Sadule, grădină mândră, prilej pentru oamenii din sat şi din împrejurimi să-şi amintească cântece şi jocuri tradiţionale păstrate de-a lungul anilor.

“Inochentie Clain este neîndoios cea mai proeminentă figură episcopală pe care biserica unită a dat-o în cursul existenţei sale poporului român din Transilvania.”

Lucian Blaga

S–a născut în 24 iunie 1700 la Sadu, şi a decedat în 23 septembrie 1768 la Roma. A fost episcop greco - catolic al Episcopiei române unite de la Făgăraş, mai târziu mutând sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat catedrala "Sfânta Treime" și mănăstirea cu același nume. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne.

Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului (15 august)- reprezintă hramul celor două biserici. Cu prilejul acestei zile, la Sadu se săvârşesc slujbele de hram, credincioşii purtând, ca într-o zi de mare praznic, portul popular.

Opera sa istorică a urmărit mai întâi informarea savanţilor asupra originii şi tendinţelor de emancipare ale poporului român.

Alături de ceilalţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene, Samuil Micu rămâne o prezenţă constantă în conştiinţa urmaşilor “stimulandu-le creaţia, aprinzând spiritele, întreţinând focul aspiraţilor naţionale concepute a fi împlinite cu alte mijloace şi în alte forme corespunzătoare epocii şi necesităţilor societăţii româneşti.”

Mătăuzele

Obicei specific, practicat în duminica de dinaintea Lăsatului Secului pentru Postul Sfintelor Paşti, cu rol purificator, de alungare a spiritelor rele. Grupuri de copii urcă pe dealuri, în cele patru părţi ale satului, rostogolind la vale "mătăuzele" (roţi de cauciuc înţesate cu paie sau cârpe îmbibate cu smoală), însoţite de strigături specifice, făcând referire la fetele nemăritate din sat.

Crăciunul

Samuil Micu

(sept.1745 – 13 mai 1806)

În septembrie 1745, la scurt timp după plecarea la Roma a lui Inochentie Micu- Klein, se năştea în Sadu, cel care avea să devină un corifeu al Şcolii Ardelene, Samuil Micu, istoric şi filolog iluminist, implicat activ în lupta de emancipare naţională a poporului român din Transilvania, coautor la Supplex Libellus Valachorum şi autor a peste 60 de lucrări pe teme diverse.

Sărbătoarea Naşterii Domnului (25 decembrie) prilejuieşte Colindreţii, copii colindători care se constituie în cete de câte cinci: cei trei crai de la Răsărit, Irod Împărat şi "Cătana", soldatul acestuia. Sunt reconstituite scene care vestesc Naşterea Domnului, fiecare colindreţ fiind costumat distinct, în funcţie de personajul interpretat.

Simpozion

MĂRGINIMEA SIBIULUI-

LEAGĂN STĂVECHI

Cetele de juni

Sadu – cultură şi tradiţii

Reprezintă o oază de speranţă în continuarea şi respectarea tradiţiilor populare.

Rîu Sadului

7 iunie 2013

Fiii Satului

Este o manifestare desfăşurată pe durata verii şi intrată deja în tradiţie. Iniţiată în anul 1970, aceasta prilejuieşte în fiecare vară reuniunea fiilor satului stabiliţi oriunde în ţară sau în lume, precum şi regăsirea satului de baştină şi a portului său specific(toţi participanţii poartă port popular). Manifestarea este organizată începând cu al 30-lea an din viaţă, până la vârsta de 70 de ani, fiind alcătuită din următoarele momente: serviciul religios, vizitarea şcolii din comună, balul tradiţional de la Căminul Cultural.