Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Tesuturi vegetale si animale

La organismele unicelulare,celula indeplineste toate functiile necesare vietii: hranire, respiratie, reproducere etc. La organismele pluricelulare, celulele se specializeaza,fiecare pentru o anumita functie, fiecare celula avand forma si structura corespunzatoare acelei functii.

Astfel apar tesuturile. Aceastea sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si functie.

Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie. Tesuturile se grupeaza la randul lor, formand organe. Diferentierea si gruparea celulelor in tesuturi si organe se produce dupa un program genetic foarte precis.

A. Tesuturi vegetale

Dupa gradul de diferentiere a celulelor

distingem doua ti[uri de tesuturi vegetale: tesuturi embrionare si tesuturi definitive

Tesuturi embrionare

Tesuturile embrionare (tesuturi formative, meristene) sunt formate din celule care se divid. Se formeaza astfel celule noi, care se diferentiaza ulterior, specializandu-se si generand tesuturi definitive.

Celulele meristematice sunt mici, rotunjite, cu peresi subtiri, fara spatii libere intre ele. Sintetizeaza intre substante organice, Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei.

Embrionul este format la inceput numai din meristem primordial. Pe masura ce plantuta se dezvolta, majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. Raman cateva celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor.Din ele deriva |merismele primare,cu un inceput de diferentiere, care asigura cresterea in lungime. Denumirea de merisme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii(gamiee) exista merisme primare intercalare, deasupra nodurilor tulpinii. In unele cazuri, celulele tesuturiloe definitive redobandesc capacitatea de diviziune si atfel apar meristeme secundare.

Acestea sunt situate in afara axului organelor(dea= aceea sunt meristeme laterale), pe doua cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii.

1.Tesuturi de aparare

sunt formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma, formata de regula dintr-un singur strat de celule. Intr-o sectiune in radacina se poate observa sub rozoderma inca 2-3 straturi de celule cu rol de protectie. Ele dformeaza exoderma care va prelua functia de protectie dupa ce rizoderma, extrem de fragila, va fi distrusa. Deci, portiunile de radacina mai indepartate de varful de crestere sunt acoperite cu exoderma, cu celule cu peretii ingrosati si fara functie de absorbtie,

Spre cilindrul central, ultimul strat de celule al scoartei este endoderma, tot cu celule cu peretii ingrosati si tot cu rol de protectie.

La plantele cu ingrosare anuala se formeaza un meristem secundar numit cambiu suberofelodermic, cu asezare circulara. Prin diziuni, el produce doua tesuturi:

a) spre exterior, celule paralelipipedice care acumuleaza in perete o substanta impermeabila numita suberina. Ele mor si formeaza suberul, tesut care ofera o buna protectie mecanica si izolare termica.

b)spre interior se formeaza felodermul.

Tesuturi conducatoare

- transporta seva

In sectiune longitudinala intr-o tulpina se observa tesutu; conducator care contine celule alungite care formeaza doua feluri de vase:

a) vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva bruta.Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, isi pierd citoplas,a si raman peretii celulari formand tuburi.

Elementele in forma de inele, spirale sau retea nu sunt ornamente, ci ingrosari ale peretelui celular menite sa-i dea rezistenta,

b) vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin elecircula seva elaborata.

Vasele se grupeaza,formand fascicule, si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. Laa plantele cu cresteri anuale apare un merisistem secundar numit cambiu libero-lemnos. El roduce tesut liberian spre exterior si lemnos spre interior, determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. El functioneaza diferitprimavara si toamna, rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere.

Tesuturi animale

Tesutul muscular

Tesuturi epiteliale

Epitelii senzoriale

Epitelii de acoperire

Epitelii secretoare

  • contin celule specializate în receptionarea unor stimuli și transmiterea semnalelor către sistemul nervos central
  • intră în alcătuirea unor organe de simt
  • învelesc suprafete
  • sunt formate din celule alăturate,așezate pe unul sau mai multe straturi,sprijinite pe o membrana bazală fină care le separă de tesuturile vecine
  • în epitelii nu pătrund vase de sânge
  • ele formează epiderma și căptușesc cavitătile: tubul digestiv,căile respiratorii,inima,vasele,etc.
  • sunt principalele componente ale glandelor
  • produc și elimină substante

Tesuturile

Tesuturi vegetale

  • Tesuturi embrionare
  • Tesuturi definitive

-Tesuturi de aparare

-Tesuturi fundamentale

-Tesuturi conducatoare

-Tesuturi mecanice(de sustinere)

-Tesuturi secretoare

Tesuturi animale

  • Tesuturi epiteliale
  • Tesuturi conjunctive

-Tesut conjunctiv moale

-Tesut conjunctiv semidur

-Tesut conjunctiv semidur(osos)

-Tesut conjunctiv fluid

  • Tesuturi musculare

-Tesut muscular striat

-Tesut muscular neted

-Tesut muscular cardiac

  • Tesuturi nervoase

Tesuturi definitive

Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. Ele pot fi:

Tesuturi secretoare

- sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante: rasina, nectar, latex, arome, etc.

Tesuturi fundamentale

Tesuturi mecanice

(de sustinere)

- produc sau depoziteaza substante

- unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa- tesuturi acvifere(la plante din zone secetoase) sau act-tesuturi aerifere(la plante acvatice)

- dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp, in conditiile actiunii unor forte externe.

- sunt formate din celule cu peretii ingrosati.

- tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim, iar cel la care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenchim.

Tesut aerifer

Tesut muscular cardiac

Tesut muscular striat

Tesut muscular neted

  • este format din celule striate cu un singur nucleu central
  • se află în mușchii scheletici, mai putin în musculatura unor organe interne(limbă, faringe, laringe)
  • este situat în peretii organelor interne
  • fibrele musculare sunt celule în formă de fus, cu nucleu central

Tesutul nervos

  • celulele gliale sunt mai numeroase decât neuronii
  • au forme și valori variate
  • au diferite functii: de sustinere și de hrănire a neuronilor, de sinteză a mielinei, de a fagocita neuronii distruși
  • este alcatuit din neuroni și celule gliale
  • neuronii sunt celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor nervoase, ei primesc,prelucrează,memorează și transmit o informatie
  • un neuron este format din corp celular și două feluri de prelungiri: una sau mai multe dendrite și un singur axon.
  • corpii neuronilor formează substanta cenușie a sistemului nervos, iar prelungirile formează substanta albă și nervii.

Tesutul conjunctiv semidur

  • formează cartilajele
  • acestea nu au vase de sânge

Tesuturi conjunctive moi

Tesutul conjunctiv

Tesutul conjunctiv dur(osos)

  • leagă între ele diferite părti ale organelor
  • hrănesc alte tesuturi
  • oferă protectie mecanică
  • depozitează grăsimi
  • produc elemente figurate ale sângelui
  • au rol în imunitate
  • are în substanta fundamentală o proteină-oseina, impregnată cu săruri minerale

Tesutul conjunctiv fluid

  • poate fi considerat sângele, în care plasma ar constitui substanta fundamentală,iar elementele figurate-celulele
Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi