Cultura in Basarabia 1812-1918

Cultura in Basarabia 1812-1918

Artele plastice

Catedrala Mitropoliana ,,Nasterea Domnului" din Chisinau.

• In Basarabia au activat un sir de personalitati din domeniul artelor frumoase. Terentie Zubcu, fiind profesor de desen, a reusit sa organizeze cu concursul primarului Chisinaului, in baza scolii nr.1 de baieti, unde lucra, o scoala de desean, care a jucat ulterior un rol de importanta majora in educatia artistica din Basarabia.Animat de ideea punerii in valoare a talentelor basarabene, Zubcu trimitea anual lucrarile elevilor sai la expozitiile-concurs ale scolilor de desen din petersburg. Multi dintre elevii lui au fost distinsi cu premii.
• Odata cu sosirea la Chisinau, n 1893 , a lui V. Blinov, Zubcu a reusit, cu ajutorul acestuia, sa descopere si sa adune in jurul sau multi artisti plastici amatori, care au pus inceputurile unui cerc artistic, ce se transforma, in 1903, in Societatea Amatorilor de Arte Plastice
• In perioada 1893-1898 a existat la Chisinau o scoala particulara de desen, condusa de Stepanovski. In 1909 si 1910 a luat fiinta scoala particulara a lui Pavel Piscariov, cunoscut pictor bisericesc, care a pictat catedrala din Bolgrad, biserica Sf. Ilie din Chisinau (etc).

Muzica si Teatrul

• In prima jumatate a secolului XIX-lea, in Basarabia se dezvolta folclorul muzical. In cele peste 1750 de localitati activau lautari, cintareti bisericesti, lautari la curtile domnesti.
• Arta teatrala lipsea aproape cu desavirsire in Basarabia. La Chisinau nu exista nici un teatru profesionist, doar cercul teatral al elevilorliceului din Chisinau si cercul amatorilor de teatru al intelectualilor basarabeni.
• O contributie aparte la organizarea reprezentatiilor teatrale romanesti au avut Gheorghe Paun si Petre Alexandrescu. S-a bucurat de succesc pe scenele Chisinaului si trupa cunoscutului comic Costache Balanescu cu piesele: ,,Florin si Florica", ,,Cinel-Cinel".

Învăţămîntul în Basarabia Ţaristă (1812 - 1918)

Literatura

• Catre inceputul secolului al XIX-lea, in Basarabia, ca si in toata Tara Moldovei, erau deja puse temeliile pentru crearea sistemului de invatamint. Functionau scoli domnesti, manastiresti, parohiale, se dezvolta invatamintul particular si familial. Astfel de soli existau la Capriana, Hotin, Causeni, Orhei, Suruceni (etc). Sistemult de invatamint romanesc din Basarabia dupa 1812 a fost treptat marginalizat si inlocuit cu cel rusesc.
• La 31 ianuarie 1813, datorita efortului depus de mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, la Chisinau s-a deschis prima scoala sub dominatia ruseasca, Semiarul Teologic, in care se preda doar in limba rusa, iar limba romana era studiata ca disciplina obligatorie.
• Invatamintul religios a fost extins, fiindu-i atribuite anumite functii ale invatamintului laic. Au fost infiintate scoli parohiale, iar in 1838, in baza lor este organizat invatamintul primar bisericesc. In 1845 in Basarabia existau deja 320 scoli bisericesti.
• In 1917, odata cu avintul miscarii nationale, cand guvernul nu se mai putea opune, in Basarabia incepu edificarea unui sistem de invatamint in limba materna. Congresul Invatatorilor Moldoveni din 25-28mai 1917 de la Chisinau ia decizia ca scolile din sate sa se transforme in scoli moldovenesti. S-au deschis scoli moldovenesti si la orase.

• O mare importanta in viata culturala a Basarabiei au avut cartile cu caracter religios. La 31 mai 1814 a fost deschisa Tipografia din Chisinau. Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a tradus, a ingrijit si a corectat aproape toate tipariturile editate in aceasta tipografiein primii ei ani de existenta. In 1815-1820 au fost editate importante lucrari: Liturghia, Ceaslov, Molitvenic, Psaltirea, Biblia (etc) Activitatea tipografica a fost curmata in 1883. Inchiderea tipografiei a dat o lovitura grea culturii romanesti din Basarabia.
• In Basarabia s-a dezvoltat si literatura artistica. Unul dintre promotorii activi ai romantismului si iluminismului a fost Constantin Stamati. Creatia lui a evoluat in contextul literar general romanesc, dar a avut contacte si cu mediul literar din Rusia.
• Unul dintre cei mai de seama poeti basarabeni a fost Alexei Mateevici . In doar 29 de ani de viata Mateevici a creat o mostenire literara valoroasa pentru toata literatura romaneasca.
• O trasatura a literaturii basarabene era ca traducerile, sub aspect cantitativ, predominau asupra literaturii originale. Administratia rusa incuraja traducerea si propagarea operelor literare ruse.

Cladirea principla a Seminarului Teologic din Chisinau, construita cu concursul mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni

Elaborat de :

Goras Mihaela

Eleva clasei a XI-a ,,A"

Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu"

or. Singerei