Ecco

Multumim pentru atentie!

Atragerea investitiilor

Ca rezultat obtinindu-se un dezechilibru ecologic in ecosistemul acvatic pe urma carora sufera tot omul, cauzindu-i diverse boli care sunt reprezentate in tabelul de mai sus

Studierea amanuntita a surselor de provenienta si a agentilor care au contribit la poluare

Organizarea zilelor de salubrizare

Lichidarea gunoistilor neautorizate

Efectuind o analiza comparativa observam ca valorile in aval sunt mai ridicate in comparatie cu cele din amonte exceptie facind cantitatea de oxigen dizolvata

Sanctionarea dura in conformitate cu legea

Concluzie

Monitorizarea ecosistemelor acvatice

Odata cu evolutia anilor observam si o evolutie mai putin placuta a bolilor legate de consumul apei necalitative. Astfel autoritatile locale ,ONG-urile, in parteneriat cu populatia simpla, trebuie sa conlucreze elaborind instrumente de stopare a bolilor si imbunatatire a ecositemelor acvatice. La moment pentru salvarea ecosistemelor acvatice este nevoie de o politica radicala cu solutii concrete care ar ajuta la scoaterea din impas.

Imbunatatirea sistemelor de canalizare

Problema apelor subterane

Fireşste caă apele freatice pot fi poluate în urma unor fenomene naturale, cum sunt, de exemplu, ploile abundente sau topirea zăapezii, însăa principala cauzaă a poluăarii răamâne a fi totusşi activitatea umanaă. Printre cele mai frecvente surse de poluare a apei potabile subterane se număaraă: apele menajere vaărsate haotic la suprafatţa solului, veceurile sşi latrinele neizolate pentru acumularea apelor reziduale, deşseurile organice de la grajduri sşi veceuri, gunoişstile neautorizate.

Municipiul Chisinau

este amplasat în

partea centrala a

Moldovei pe podisul

central moldovenesc,

în valea râului Bâc si

se întinde de la

nord-vest spre

sud – est.

Repararea si inlocuirea statiilor de epurare

Elaborarea unui plan de management pentru gestionarea corecta a deseurilor rezultate de la statiile de epurare.

Directia apelor freatice este supusa schemei: strada Grenoble – lunca râului Bâc; sectorul Telecentru – lunca râului Durlesti si Bâc; malul stâng al râului Bâc – lunca râului.

Alimentarea apelor freatice are loc, în preponderenta din contul infiltrarilor precipitatiilor atmosferice.

Republica Moldova, din punct de vedere al asigurarii cu resurse de apa, pe cap de locuitor, este cea mai sraca în Europa. Conform evaluarii efectuate de catre Institutul Resurselor Mondiale de Apa Dulce, aceste resurse constituie, în medie/persoana, doar 236 m3. Pentru comparatie, aceasta cifra în Finlanda constituie 20466 m3.

Organizarea trainingurilor

Problema apelor freatice si de suprafata din orasul Chisinau

Apele subterane sunt caracterizate, în general, printr-o mineralizare mai ridicata, coninutul în saruri minerale dizolvate fiind peste 400 mg/l si format, în principal, din dicarbonati, cloruri si sulfati de sodiu,

potasiu, calciu si magneziu. Apele subtrane, de pe teritoriul orasului Chisinau si a suburbiilor, cu destinatie potabila, menajera sunt constituite din pînza freatica. Adâncimea de

aflare a pânzei freatice constituie 1-25 m. si mai mult.

Resursele acvatice

Suprafata

Subterane

Etapele de solutionare a probmlei Bicului:

1. Este necesar, in primul rind, de a depista toate sursele de poluare

2. Impedicarea utilizarii ilegale a apei pentru a stopa degradarea de mai departe a Bicului

3. Un alt obiectiv principal ar fi elaborarea unui plan de management integrat, al apelor, in bazinul riului, un document necesar pentru a obtine finantarea internationala a proiectelor

4. Inasprirea sanctiunilor pentru poluare

Resursele apelor de suprafata ale orasului Chisinau sunt constituite de riul Bic si de lacurile de acumulare Ghidighici, Ialoveni si un sir de alte bazine de apa artificiale.

Conform indicilor de poluare a apei in ultimii 5 ani au o tendinta de scadere a calitatii apei.

Lipsa unei culturi ecologice a populaiei au dus la o stare ecologica catastrofala în bazinul râului Bîc. În Chisinau situatia este critica, concentrairile de substante chimice toxice este de 5-10 ori mai mare decât normele admise.

Masurile de solutionare a problemelor apelor subterane sunt:

Ultimii 10 ani sunt considerati a fi, pagini negre în istoria riului Bîc. In mai 2003, au avut loc pierderi masive,a pestelui din apele lui. De la o intreprindere, din Truseni, s-au scurs in Bic citeva zeci de tone de deseuri toxice, iar in 2007-2008, apa din partea de sus cursului, a disparut.

Vladimir Garaba, Presedintele MEM, efectuind un studiu, a depistat pseudovebroni de holera, fapt ce atesta un nivel inalt de poluare biologica.

Problema poluaării apelor de suprafataţă în Republica Moldova este una dintre cele mai actuale. Unul din cele mai degradate si poluate rîuri din Chisinau se considera a fi rîul Bîc, afluent al fluviului Nistru.