Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Peștera- ecosistem subteran

Peștera flautului de trestie

Peșteră

Prin peșteră se înțelege orice gol natural aflat în scoarța Pământului. Este vorba de goluri naturale, căci omul sapă mine, galerii, puțuri, tunele, dar nu peșteri. În același sens cu „peștera" se folosesc de multe ori cuvintele „cavernă" și „grotă".Formarea peșterilor a început de când pe Pământ a căzut prima picătură de ploaie. Este nevoie de mii de ani pentru ca ploaia să poată săpa o peșteră așa cum sunt cele care pot fi văzute astăzi.O curiozitate este faptul că suprafața unei peșteri nu intră în calculul suprafeței zonei în care se află. Este pur și simplu neglijată. O singură cutumă veche prevede că suprafața terenului de la gura peșterii continuă în subteran până când nu se mai vede lumina soarelui.

Peștera Emil Racoviță

Cea mai mare si frumoasa pestera din Vietnam. Aceasta este inclusă în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO

***

. Aceasta dă drept proprietarului terenului de la intrare să folosească suprafața abriurilor sau zona vestibulară a peșterii. În Munții Apuseni abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele.

În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca apoi dezvoltarea dominantă să fie pe orizontală.

Peștera Emil Racoviță este cea mai mare peșteră carstică din Republica Moldova, a 13-a ca lungime în Europa (a 3-a printre peșterile de gips) și a 26-a în lume. Este situată în apropierea localității Criva, raionul Briceni. A fost descoperită în anul 1959 în urma unei explozii în cariera de gips, și atunci denumită Zolușca (în rusă золушка, în română Cenușăreasa). Cercetările științifice au început abia în 1977.Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog român moldovean Emil Racoviță, este cercetată și cartografiată pe o lungime de cca. 91 km de galerii și labirinturi, care sunt etajate în 3-4 nivele, ce se lărgesc pe alocuri, formând săli mari.

Clasificarea peșterilor

***

Peştera de cristal (situată în Insulele Bermude din Oceanul Atlantic) conţine în interiorul ei un lac care are circa 20 de metri adâncime.

*Peșterile primare

Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare odată cu roca ce o adăpostește. Pot fi întâlnite în roci vulcanice și în calcare.

*Peșterile în roci vulcanice

Peșterile-geode. În rocile vulcanice, în timpul consolidării topiturilor ce iau naștere în scoarță, se formează bule gigantice de gaze sub presiune.

Peșterile de contracție. Tot în roci vulcanice pot lua naștere goluri prin contractarea magmelor în curs de răcire ce lasă spații goale.

Tuburile de lavă. O altă modalitate de formare a golurilor în roci vulcanice o oferă curgerea lavelor. Dacă aportul de lavă fluidă încetează, locul prin care a curs rămâne liber, ca un gol.

*Peșterile în calcare

Peșterile recifale iau naștere în calcare recifale, golurile fiind determinate de creșterea inegală a recifului.

Peșterile în tufuri calcaroase iau naștere în depunerile masive de tufuri calcaroase sau travertinuri, prin faptul că acestea pot forma cascade de calcar în spatele cărora rămân spații libere.

Remarcabile sunt Sala celor o sută de metri, Sala așteptării și Soborul, care ating lungimi de cca. 60 m, lățimi de cca. 30 m și înălțimi de până la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane impresionante.În golurile carstice se află peste 20 de lacuri, dintre care cele mai mari sunt: Lacul Dacilor, Lacul Verde, O gură de apă, Lacul Albastru, Lacul Dinozaurilor, Lacul Nautilus, denumite după cultura, imaginația și pasiunile speologilor.Apa lacurilor, după cum au arătat analizele hidro-chimice, are un conținut bogat de săruri minerale, care au un efect curativ asupra organismului uman. Încă o curiozitate încă incomplet explicată a peșterii este și faptul ca fiecare sală și galerie subterană este captușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori, datorate mineralizării aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb... Speologii amatori au plămădit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din argilă, care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite săli și labirinturi interesante pentru vizite.Când bate vântul afară, circulația aerului din peșteră este accelerată, iar când acesta încetează, particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în peșteră decât afară. Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii.

Peștera Emil Racoviță

***

Cueva de los Cristales (Pestera cristalelor), Mexic

Peșterile secundare

Peșterile secundare sunt peșterile formate mult timp după rocile ce le adăpostesc.

Peșterile generate de deplasarea rocilor

Deplasarea maselor de roci poate avea loc din diferite motive, ca de exemplu gravitația sau mișcările tectonice.

Peșterile de prăbușire. Cea mai simplă deplasare a maselor de roci este prăbușirea blocurilor de stâncă. Prin îngrămădirea lor unele peste altele rămân spații cu aspect de peșteri.

Peșterile de tracțiune gravitațională iau naștere în masivele de roci dure, compacte, terminate cu un perete vertical în lungul acestuia se formează, paralel cu el, datorită atracției gravitaționale exercitate de gol, crăpături ce pot fi uneori foarte lungi.

Peșterile de tracțiune tectonică sunt crăpături formate adânc în interiorul Pământului, în timpul marilor convulsii prin care a trecut scoarța.

Peșterile de eroziune[modificare | modificare sursă]

Peșterile de eroziune pot apărea în orice fel de rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator.

Peșterile de evorsiune iau naștere în versanții râurilor, acolo unde apa face vârtejuri puternice, bătând malul.

Peșterile de abraziune se datoresc bătăii valurilor marine în tărm, proces denumit abraziune.

Peșterile de coraziune sunt numite astfel după acțiunea de eroziune a vântului, denumită și coraziune.

Peșterile de lesivare se datoresc acțiunii de spălare a apei (lesivare = spălare).

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi