Educaţia. Literatura şi arta în epoca antică

În sistemul de învăţământ atenian – accentul se punea pe educaţia intelectuală care începea la vârsta de 7 ani şi ţinea până la 18 ani . Învăţământul era o problemă civică în care se implica statul. Acest fapt a dus la existenta unui număr mic de analfabeţi. Forma de învăţământ era particulară. Se învăţa artitmetică , muzică , texte literare şi se făcea multă educaţie fizică în palestre.

Moştenirea culturală a antichităţii

III. REFLECŢIE

-Cum credeţi ce valori cultivate de vechii

greci şi romani şi-au păstrat actualitatea;

- Continuaţi enunţul:

Cea mai mare realizare a culturii antice consider că este...

Tema pentru acasă:

1.De studiat tema Istoria , pag. 68-71, 74-77

2.De completat tabelul:

Literatura, filosofia, ştiinţa în epoca antică

( Istoria, p. 2, pag. 77)

IV. EXTINDERE

Realizarea proiectelor de cercetare în grup

1. Teatrul în Grecia Antică

2. Cultura şi spiritualitatea la

geto-daci

3. Moştenirea traco-geto-dacilor în cultura şi tradiţiile

româneşti

Termeni cheie:

 mastaba

 zigurate

 pagodă

 forum

 ordine arhitectonice (doric, ionic, corintic)

 cariatide

Educaţia şi şcoala în antichitate

În Grecia Antică au fost cunoscute două sisteme de învăţământ în esenţă opuse.

Sistemul spartan - copilul băiat , aparţinea statului începând de la vârsta de 7 ani, educaţia consta în exerciţii fizice dure şi antrenament militar şi o instrucţie intelectuală minimă.

Supus unor exerciţii dure si unei discipline severe avînd ca scop atît creşterea rezistenţei fizice, cît şi a forţei morale, tînărul se pregătea să devină soldat. Timpul acordat educaţiei intelectuale era redus si se limita la cîntecul coral, la studierea poeţilor naţionali, la desprinderea unei morale civice exigente. Dispreţuind elocinţa (arta de a vorbi frumos, emoționant, convingător), sistemul educativ spartan cerea de la tineri o exprimare concisă şi sintetică, ramasă pînă astăzi cu numele de laconism.

Caracteristicile generale ale literaturii

în epoca antică:

1. Au fost create numeroase opere de diverse genuri literare: poveşti, mituri, poeme, învăţături, biografii, texte religioase, opere poetice, imnuri...

2. Tematica reflectată foarte variată.

3. Literatura era străns legată de credinţe ( mitologie) dar şi de universul omului.

4. Grecii primii au început să descrie lumea fără a face apel la divinitate.

5. Au fost create adevărate capodopere ale literaturii universale.

Deosebit de important pentru formaţia intelectuală şi morală a copiilor atenieni era studiul poemelor Iliada si Odiseea ale lui Homer, al poemului didactic al lui Hesiod întitulat Munci si zile sau al celor lui Solon.

Cei care dispuneau de mijloacele materiale, cum îi numeşte Platon, urmau forme de învăţământ superior la şcolile sofiştilor si ale retorilor, care aveau scopuri exclusiv practice: cel de a-i invăţa pe tineri arta retorică şi arta convingerii publicului – oratoria , ambele indispensabile carierei politice.

La 18 ani atenianul începea stagiul militar – efebia , care dura doi ani.

Subiectul:

Educaţia şi ştiinţa în anichitate.

Literatura şi artele.

Studiu de caz: Modele şi valori în educaţia greacă.

Arta în Grecia Antică

1. Construcţii: palate, temple înconjurate de ziduri înalte. Sculptura: statui.

2. Materiale utilizate: lemnul, piatra, marmura.

3. Templele se înălţau pe coloane de 3 tipuri: ionice, dorice, corintice. Cariatidele.

4. Construcţia teatrelor, amfiteatrelor.

5. Arta plastică pune în evidenţă omul- în splendoarea sa fizică şi spirituală.

Educaţia în Roma Antică

Educaţia şcolară se derula în trei etape:

1. Cursul primar – la această educaţie de bază au participat fete şi băieţi c u vârsta între 7 şi 11 ani; un magister ludi îi învăţa lucruri de bază: citirea, scrierea şi aritmetica.

2. Cursul secundar - la vârsta de 12 -16 ani educaţia şcolară se încheia pentru toate fetele şi pentru cei mai mulţi dintre băieţi. Băieţii care dădeau dovadă de performanţă şcolară şi cei care aveau părinţi care îşi puteau permite să plătească şcolarizarea continuau să înveţe, până la vârsta de 16 ani, discipline mai dificile. Un grammaticus le preda o limbă străină (greaca), istoria, astronomia şi geografia. O importanţă mare se punea şi pe studierea literaturii greceşti şi latine (în special, Homer şi Esop în greacă, Cicero, Sallustius, Vergiliu şi Terenţiu în latină) .

3. Cursul superior – de la vârsta de 16 ani băieţii copiii familiilor nobile frecventau şcolile de retorică şi studierea dreptului. Aceştia învăţau retorica în timpul republicii prin însoţirea unui orator, pentru ca în timpul imperiului să apară şcoli unde se învăţa arta de a declama şi de a pleda( dezbateri). Scopul era de a-l învăţa pe tânăr să vorbească cu uşurinţă, exprimând, în diferite forme şi idei, păreri ce urmăreau să-l convingă pe interlocutorul său. Acest lucru a fost foarte util unui cetăţean roman pentru a deveni un om politic.

Activitate în grupuri

Studiaţi materialul din manuale, fişe şi documentele alăturate, realizaţi sarcinile în grupuri

Arta în Roma Antică

1. S-a inspirat din arta greacă.

2. Construcţii religioase şi civile: temple, palate(domus) , poduri, terme, forumuri, ziduri.

3. Materiale: cărămida arsă, mortarul şi betonul din rocă vulcanică.

4. Inovaţii: arcul de boltă, cupola.

5. Construcţia teatrelor, amfiteatrelor.

6. Sculptura în basorelief, statui, busturi.

7. Arta plastică pune în evidenţă omul cu trăsăturile sale reale ,aspect mai puţin

idealizat.

Arta în Orientul Antic

1. Construcţii gigantice.

2. Materiale de construcţie: cărămida nearsă, piatra

3. Predominau palatele, templele, edificii funerale, ,ziduri.

4. Arhitectura şi sculptura era strîns legate de religie, cultul morţilor, credinţa în viaţa de apoi.

Competenţe de dezvoltat:

 analiza critică a informaţiilor dobîndite din diverse surse

istorice;

 manifestarea interesului faţă de studierea şi promovarea valorilor naţionale şi general umane.

Obiective operaţionale.

La finele activităţii elevii vor fi capabili:

O1 să identifice realizările din domeniul ştiinţelor utilizînd textul şi documentele din manual;

O2 să descopere cîte 3 caracteristici specifice şi comune ale artei în cadrul civilizaţiilor antice, analizînd imaginile şi documentele;

O3 să compare cele două modele de educaţie din Grecia, evidenţiind deosebirile şi asemănările dintre ele într-un model grafic;

O4 să aprecieze valorile cultivate de vechii greci şi romani care îşi păstrează actualitatea;