Enigma Otliei-Prezentare generală

Tipologii umane

Pivotul firului narativ este clanul familial, urmărindu-se mai multe destine umane, scriitorul fiind un creator de tipologii.

Subteme

• Titi Tulea - copilul cretin
• Pascalopol - aristocrat
• Aurica Tulea - fata bătrână
• Olimpia Tulea - soția ratată
• Simion Tulea- soț cu apucături femeiești

• Costache - avarul
• Felix - intelectualul în formare
• Otilia - feminitatea absolută
• Aglae Tulea - baba absolută
• Stănică Rațiu - arivistul

Teme

Titlul

• Paternitatea - Titlul original a fost " Părinții Otilei" deoarece fiecare dintre personaje influențează într-o măsură mai mică sau mai mare soarta orfanei.
• Moștenirea - Romanul are în centru lupta pentru moștenirea bătrânului Costache Giurgiuveanu, care, odată dobândită, ar putea schimba destinele personajelor.

Titlul atrage atenția asupra poveștii de dragoste în care Otilia rămâne pentru Felix o enigmă, acesta neputându-și explica felul de a fi al fetei.

Însuși scriitorul face aceleași considerații despre titlu: "Nu Otlia are vreo enigma, ci Felix crede ca are". Pentru orice tânăr de douăzeci de ani, enigmatică va fi în veci fata care îl respinge, dându-i totuși dovezi de afecțiune.

Structura compozițională

Structurat compozițional în douăzeci de capitole, romanul prezintă mai multe destine umane, discursul narativ organizându-se pe 2 planuri:

• un plan urmărește formarea tânărului Felix care vine la București pentru a deveni medic și se îndrăgostește de Otilia
• celălalt prezintă eforturile clanului Tulea de a obține averea lui Costache

Viziunea despre lume

Cartea este o frescă a burgheziei bucureștene, de la începutul secolului al XX-lea, prezentată în aspectele ei esențiale - cadru în care se proiectează formarea tânărului Felix Sima, care, înainte de a-și desăvârși cariera trăiește experiența iubirii și a relațiilor de familie.

Societatea româneasca de la începutul secolului al XX-lea este prezentată detaliat, urmărindu-se mediul familial, universitar al cinematografelor, al restaurantelor, al plimbărilor cu trăsura, arhitectura specifică și preocupările oamenilor: căsătorie, carieră, îmbogățire prin orice mijloace.

Relație incipit - final

Perspectiva narativă

Incipitul romanului fixează veridic cadrul temporal "într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puțin înainte de orele zece" și spațial: descrierea străzii Antim din București, arhitectura casei lui Moș Costache, fixeaza conflictul si trasează planurile epice.

Finalul este închis deoarece aduce rezolvarea conflictului și este urmat de un epilog.

Perspectiva narativă este obiectivă, focalizare zero, viziune dindărăt, relatare la persoana a treia, heterodiegetică.

Pe lângă omnisciența naratorului impersonal, neutru, detașat, care nu se implică în faptele prezentate, ci doar plăsmuiește traiectoria existenței personajelor, există si un personaj reflector, Felix Sima, din perspectiva căruia sunt surprinse destinele celor din jur.

Despre autor

Vă mulțumim pentru atenție!

Simetria

Cartea începe și se încheie atât cu vorbele lui Costache adresate lui Felix în momentul sosirii acestuia în casa de pe strada Antim: "Aici nu stă nimeni", cât și cu descrierea străzii și a casei din perspectiva acestuia în momente diferite ale existenței sale.

George Călinescu a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.

Contextul operei

(n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni)

Nițu Andreea-Georgiana

Văcaru Maria Cristina

Al doilea dintre cele patru romane scrise de George Călinescu a fost publicat în martie 1938, într-o perioadă de puternică afirmare a speciei.

Spațiul citadin este surprins în toate dimensiunile lui, reliefând preocuparea scriitorului pentru atenta observație a socialului.

Enigma Otliei-Prezentare generală