Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Elemente chimice in organismul uman

$1.25

Friday, February 28, 2014

Vol XCIII, No. 311

Manganul

Borul

Vanadiul

Borul este un mineral ce se gaseste in alimente si in mediul inconjurator. Inca din anul 1920 borul a fost cunoscut ca un microelement esential pentru plante. Este suspectat a fi esential si pentru oameni, insa nu exista foarte multe date despre rolurile acestuia in organismul uman.

Pana in prezent s-a descoperit ca borul afecteaza metabolismul unor minerale ca magneziul, calciul si fosforul, creste nivelul de estrogen, impiedica formarea cheagurilor de sange, creste nivelul de testosteron si distruge microorganismele ce produc infectii la nivelul vaginului. Activitatea borului influenteaza si compozitia chimica a sangelui, scheletului si a creierului.

Borul este folosit inca din 1963 in tratarea artritei, reducand durerile produse de aceasta afectiune si se presupune ca un consum adecvat de bor poate sa ajute la prevenirea acesteia. In prezent se efectueaza cercetari in ceea ce priveste capacitatea borului de a influenta in mod pozitiv starea persoanelor ce sufera de osteoporoza.

Unul dintre rolurile principale ale vanadiului in organism este inhibarea formarii colesterolului in vasele sanguine, putand preveni in acest fel atacurile de cord.Participa la producerea energiei in organism in calitate de cofactor.Este important pentru echilibrarea potasiului si a Calciului in organism.Vanadiul este un agent activ in ajutarea metabolismului corpului, concentrandu-se in acelasi timp pe cresterea oaselor, intarirea dintilor, functionarea adecvata a tiroidei , fertilitatea si productia de hormoni.

Deficitul de vanadiu si urmarile sale

Nu au fost semnalate carente de vanadiu in organism pana in prezent.

Surse naturale de vanadiu

Surse alimentare de vanadiu sunt ciupercile,piperul negru, molustele,semintele de marar, patrunjelul, soia, graul, maslinele, uleiul de masline, gelatina, uleiul de floarea soarelui, mere si oua si cerealele.

Atentie!!!Excesul de vanadiu...

Cand asimilarea este prea ridicata vanadiul poate avea numeroase efecte asupra sanatatii umane. Expunerea cronica la praful si vaporii de pentaoxid de vanadiu poate cauza severe iritatii ale ochilor, pielii, tractului respirator superior, inflamarea persistenta a traheii si bronhiilor, edem pulmonar si otravire sistemica.

Manganul este un element chimic cu simbolul Mn și numărul atomic 25. Este un metal alb-argintiu, asemănător fierului, care se găsește în stare liberă în natură (deseori în combinație cu fierul) și în mai multe minerale.Manganul nu se găsește în stare pură în natură. Totuși, sub formă de diverse combinații, el apare în sol în proporție de până la 900 ppm și astfel este, după fier, al doilea metal greu ca răspândire.Manganul este un microelement esențial în toate formele de viață. Necesarul zilnic pentru un adult este de 2-3 mg.

Manganul contribuie la formarea structurii normale a oaselor, articulatiilor si a enzimelor necesare pentru buna utilizare interna a vitaminelor B1 si C. Manganul intervine in sinteza colagenului si in metabolismul tiroxinei - principalul hormon secretat de glanda tiroida, dar si a steroizilor. Manganul este util pentru o buna digestie si asimilare a hranei. Manganul este un factor important pentru reproducerea si pentru functionarea sistemului nervos central. Corpul unui adult contine cca. 20 mg de mangan repartizate in oase, ficat, rinichi. Doza zilnica recomandata este de 4 mg.

Care sunt beneficiile manganului?

Manganul sete recomandat in indepartarea oboselii si in stimularea memoriei. Imbunatateste reflexele musculare. Deasemenea contribuie la prevenirea osteoporozei si este implicat in ameliorarea iritabilitatii nervoase.

In ce alimente se gaseste manganul?

Cereale integrale, nuci, legume verzi, mazare, sfecla.

Doze si carenta

Momentan nu exista date suficiente pentru a stabili o doza zilnica recomandata, insa se cunoaste nivelul minim de bor ce trebuie consumat si anume 0.25 mg/zi. Exista si o estimare destul de larga a necesarului zilnic de bor pentru adulti, aceasta este de 1-6 mg/zi.

Nici carenta de bor nu a fost foarte bine studiata, dar primele dovezi arata ca o cantitate insuficienta de bor in organism afecteaza negativ structura oaselor, metabolismul mineralelor, productia de estrogen si functia cognitiva.

Anumite tipuri de cancer sunt influentate de nivelul de estrogen din organism. Borul influenteaza nivelul acestuia si astfel persoanele ce sufera de afectiuni ce sunt influentate negativ de estrogen trebuie sa limiteze cantitatea de bor din alimente si sa nu consume suplimente alimentare ce il contin.

Persoanele ce sufera de afectiuni ale rinichilor nu trebuie sa consume suplimente nutritive ce contin bor.

Surse de bor

Cele mai importante surse alimentare de bor sunt: avocado, alune, nuci, brocoli, pere, portocale, ceapa, morcovi, struguri rosii, mere rosii, banane, prune, fasole, stafide, lapte, cafea si naut.

Molibdenul

Seleniu

Molibdenul este un co-factor al unor enzime cu rol biologic important, reprezentand un oligoelement esential.

Molibdenul el face parte din structura unor enzime ce intervin in degradarea acizilor nucleici uzati, in mobilizarea fierului aflat in rezervele hepatice, in arderea grasimilor sanguine, imbunatatirea metabolismului celular, formarea hemoglobinei, producerea de energie, in procesul de crestere, ca si in aparitia cariilor dentare etc.

Profesor coordonator:

Doamna Diriginta

Chis Doina Tatiana

Surse de molibden

Molibden se gaseste, fara a i se stabili proportiile, in produse alimentare cum ar fi: coacaze negre, cereale nedecorticate, mazare si fasole etc. Fixarea acestui oligoelement in organism este invers proportionala cu cea a proteinelor.

Seleniul este un mineral esential pentru organism, desi se gaseste in cantitati foarte mici un corpul uman. Functioneaza ca un antioxidant, mai ales in combinatie cu vitamina E, anihiland particulele daunatoare cunoscute ca radicali liberi. Acestia se formeaza in mod natural in organism, in urma proceselor metabolice, insa, in lipsa unui sistem antioxidant eficient, pot produce leziuni ale membranelor celulare, pot interactiona cu materialul genetic iar multi specialisti le recunosc un rol important in procesul de imbatranire si in declansarea unor boli precum afectiunile cardiace sau cancerul. Antioxidantii precum seleniul neutralizeaza radicalii liberi si pot reduce sau chiar preveni unele dintre efectele lor negative.

Seleniul este necesar pentru buna functionara a sistemului imunitar si pentru producerea prostaglandinelor – substante care controleaza procesele inflamatorii din corp si care influenteaza presiunea sangelui. Nivelele mici de seleniu pot agrava ateroscleroza (placi formate prin depunerea de lipide, in special colesterol, in peretii arterelor) si pot conduce la imbatranire prematura. Deficitul de seleniu a fost asociat cu unele forme de cancer.

Multe dintre beneficiile seleniului in organism sunt legate de rolul sau in producerea unei enzime numite glutation peroxidaza, responsabila de detoxifierea organismului. Expunerea cronica la toxinele din mediu, chimioterapia, radiatiile etc, cresc necesarul organismului de seleniu.

Cercetatorii au desoperit ca fumatorii au nivele mai mici de seleniu. Acest fapt se datoreaza mai multor motive. Tutunul scade absorbtia seleniului in tubul digestiv si in plus fumatorii consuma putine produse bogate in seleniu. Alcoolul, de asemenea, scade nivelul de seleniu din organism.

Surse de seleniu

Seleniul se gaseste in in fructe si legume precum :telina,kiwi,masline,varza rosie,varza alba ,marar,hrean,porumb dulce,ciuperci.etc.

Realizat de :

Alistar Delia Anamaria

Clasa a XI-a C

Cobaltul

Cobaltul, foarte putin reprezentat in organism, are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. In corpul uman, cobaltul lucreaza impreuna cu vitamina B12, sub forma de cobalamina. Impreuna cu fierul, acesta constituie un eficient factor antianemic. De asemenea, cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu fierul si cuprul, el ia parte la formarea hematiilor.

Acest mineral activeaza si unele enzime, contribuie la autoapararea organismului, la mentinerea integritatii sistemului nervos, precum si la procesele de crestere. De asemenea, cobaltul joaca un rol important in reglarea si stimularea anumitor enzime, iar cateodata este folosit de catre corp ca substitut al zincului.

Cobaltul este indicat intr-o serie de afectiuni, cum ar fi: palpitatiile, anxietatea, anemiile pernicioase, hipertensiunea arteriala, angina pectorala, coronarita, arterita, spasmele si blocajele vasculare (indeosebi cele ale membrelor inferioare), sciatica, nevritele, afectiunile spastice digestive etc.

Doza zilnica

Se apreciaza ca necesarul de cobalt al organismului este foarte redus, dar pana in prezent nu a fost determinat cu certitudine, fiind insa estimat la maximum 8 mcg pe zi. Totusi, deoarece este chimic legat de vitamina B12 din organism, persoanele care sufera de deficienta de vitamina B12 sufera si de deficienta de cobalt. Excesul in cobalt este rar intalnit, el putand provoca hipertrofia tiroidei.

Surse de cobalt

Cobaltul poate fi gasit in multe alimente, in special in cele cu un nivel ridicat de vitamina B12, incluzand aici ficat, scoici, stridii, carne slaba de vita, oua, lapte, iaurt, pui si branza. Mai gasim cobalt si in fructe si legume: caise, cartofi, cirese si visine, ciuperci, fasole uscata si fasole verde, grau nedecorticat (integral), mere, morcovi, orez, pere, rosii, salata verde, sfecla rosie, varza si indeosebi spanac etc. Prin rafinare si pregatire culinara, se pierd peste 50% din cantitatile de cobalt continute initial de produsele respective.

Precautii

Nu trebuie consumat de femeile insarcinate sau care alapteaza.

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi