Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Romanul obiectiv

Farkas Andreea Ramona

Definiția romanului

Acțiunea

Elemente de structură și compoziție

Expozițiunea: Romanul începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas participă la o horă. Simbolic, este vorba despre o horă a soartei, deoarece rolul horei în viața comunității sătești este acela de a facilita întemeierea noilor familii.

Intriga: Ion o ia pe Ana cea bogată la joc, deși o place pe Florica cea săracă. Vasile Baciu (tatăl Anei) îl numește hoț și tâlhar, Ion vrea să se răzbune.

Desfășurarea acțiunii: prezintă dezumanizarea protagonistului în goana lui după avere. O lasă pe Ana însărcinată, urmează nunta, obține pământul lui Vasile Baciu, sinuciderea anei, moartea copilului, încercarea lui Ion de a se apropia din nou de Florica.

Deznodământul este previzibil : Gorge îl omoară pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat. Averea lui Ion revine bisericii.

În planul intelectualității acțiunea prezintă mai multe evenimente: rivalitatea dintre preot și învățător, conflictul lui Herdelea cu autoritățile austro-ungare, compromisul la alegeri

Caracteristici

Pespectiva narativă este obiectivă, naratorul detașat, omniscient și omniprezent, relatează întâmplările la persoana a III-a.

Simetria incipit-final este prezentă prin descrierea drumului care intră și iese din satul Pripas, drumul semnifică simbolic destinul.

Titlul este dat de numele personajului principal, un exponent al țărănimii.

Romanul este alcătuit din două părți: "Glasul pământului" și "Glasul iubirii". Este împărțit in 13 capitole având titluri semnificative.

Prin tehnica planurilor paralele este prezentată viața țărănimii și a intelectualității sătești, iar prin cea a contrapunctului-nunta.

Ion de Liviu Rebreanu

Conflicte și personaje

Tema

Conflictul central: lupta pentru pământ în satul tradițional

Conflictul exterior: între Ion și Vasile Baciu pentru pământ

Conflictul interior: între glasul iubirii si glasul pământului

Conflicte secundare: între Ion și Simion Lungu pentru pământ și între Ion și George pentru Ana

Personajele realiste sunt tipice pentru o categorie socială. Ion, personajul principal, țăranul sărac și lacom de avere, se dezumanizează treptat. Ana și Florica reprezintă pentru el averea și iubirea.

Conluzie

Apreciat la apariție de criticul Eugen Lovinescu drept "cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române", romanul "Ion" este o capodoperă a literaturii române realiste interbelice.

Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.

Tema romanului este problematica pământului, care prezintă lupta unui țăran sărac pentru a obține pământ și consecințele actelor sale. Tema centrală, posesiunea pământulu, este dublată de tema iubirii și tema destinului.

Romanul are caracter monografic deoarece sunt înfățișate aspecte ale lumii rurale-obiceiuri și tradiții, relații socio-economice, de familie, relația cu autoritățile.

"Ion" este primul roman publicat de Liviu Rebreanu ( în 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematică rurală, din literatura română interbelică.

Romanul este de tip obiectiv, prin specificul naratorului obiectiv, detașat, impersonal), al narațiunii ( la pers. a III-a) și a relației narator-personaj.

Se încadrează în curentul literar realist prin tematica socială, obiectivitatea perspectivei narative, construirea personajelor în relație cu mediul în care aceastea trăiesc, personaje tipice, tehnica detaliului, veridicitatea, stilul sobru.

Roman doric

Romanul tradiţional, din a II-a parte a sec. al XVIII-lea şi sec. al XIX-lea, roman care în literatura română atinge apogeul abia în deceniul 3 al secolului al XX-lea

Trăsături:

Lume omogenă, raţională;

Morala tuturor triumfă asupra moralei unuia singur;

Narator omniscient, instanţă supraindividuală, necontestată şi autoritară;

Preferă faptele, acţiunea, epicul;

Univers coerent, autoritar;

Unitate de acţiune.

Exemple: Mara” de I.Slavici, „Răscoala”, „ Ion” de L.Rebreanu, „Moromeţii” de M.Preda, „Enigma Otiliei” De G.Călinescu.

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi