Loading presentation...

Present Remotely

Send the link below via email or IM

Copy

Present to your audience

Start remote presentation

  • Invited audience members will follow you as you navigate and present
  • People invited to a presentation do not need a Prezi account
  • This link expires 10 minutes after you close the presentation
  • A maximum of 30 users can follow your presentation
  • Learn more about this feature in our knowledge base article

Do you really want to delete this prezi?

Neither you, nor the coeditors you shared it with will be able to recover it again.

DeleteCancel

Romanul obiectiv

No description
by

Andreea Farkas

on 25 March 2015

Comments (0)

Please log in to add your comment.

Report abuse

Transcript of Romanul obiectiv

Romanul obiectiv
Farkas Andreea Ramona
Definiția romanului
Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.
Caracteristici
Roman doric
Romanul tradiţional, din a II-a parte a sec. al XVIII-lea şi sec. al XIX-lea, roman care în literatura română atinge apogeul abia în deceniul 3 al secolului al XX-lea

Trăsături:
Lume omogenă, raţională;
Morala tuturor triumfă asupra moralei unuia singur;
Narator omniscient, instanţă supraindividuală, necontestată şi autoritară;
Preferă faptele, acţiunea, epicul;
Univers coerent, autoritar;
Unitate de acţiune.
Exemple:
Mara” de I.Slavici, „Răscoala”, „ Ion” de L.Rebreanu, „Moromeţii” de M.Preda, „Enigma Otiliei” De G.Călinescu.
Ion de Liviu Rebreanu
"Ion" este primul roman publicat de Liviu Rebreanu ( în 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematică rurală, din literatura română interbelică.
Romanul este de

tip obiectiv
, prin specificul naratorului obiectiv, detașat, impersonal), al narațiunii ( la pers. a III-a) și a relației narator-personaj.
Se încadrează în
curentul literar realist
prin tematica socială, obiectivitatea perspectivei narative, construirea personajelor în relație cu mediul în care aceastea trăiesc, personaje tipice, tehnica detaliului, veridicitatea, stilul sobru.
Tema
Tema romanului este problematica pământului, care prezintă lupta unui țăran sărac pentru a obține pământ și consecințele actelor sale. Tema centrală, posesiunea pământulu, este dublată de tema iubirii și tema destinului.
Romanul are
caracter monografic
deoarece sunt înfățișate aspecte ale lumii rurale-obiceiuri și tradiții, relații socio-economice, de familie, relația cu autoritățile.
Elemente de structură și compoziție
Pespectiva narativă
este obiectivă, naratorul detașat, omniscient și omniprezent, relatează întâmplările la persoana a III-a.
Simetria incipit-final
este prezentă prin descrierea drumului care intră și iese din satul Pripas, drumul semnifică simbolic destinul.

Titlul
este dat de numele personajului principal, un exponent al țărănimii.

Romanul este alcătuit din două părți: "Glasul pământului" și "Glasul iubirii". Este împărțit in 13 capitole având titluri semnificative.
Prin tehnica
planurilor paralele
este prezentată viața țărănimii și a intelectualității sătești, iar prin cea a
contrapunctului
-nunta.
Acțiunea
Expozițiunea
: Romanul începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas participă la o horă. Simbolic, este vorba despre o horă a soartei, deoarece rolul horei în viața comunității sătești este acela de a facilita întemeierea noilor familii.
Intriga:
Ion o ia pe Ana cea bogată la joc, deși o place pe Florica cea săracă. Vasile Baciu (tatăl Anei) îl numește hoț și tâlhar, Ion vrea să se răzbune.
Desfășurarea acțiunii:
prezintă dezumanizarea protagonistului în goana lui după avere. O lasă pe Ana însărcinată, urmează nunta, obține pământul lui Vasile Baciu, sinuciderea anei, moartea copilului, încercarea lui Ion de a se apropia din nou de Florica.
Deznodământul
este previzibil : Gorge îl omoară pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat. Averea lui Ion revine bisericii.

În planul intelectualității
acțiunea prezintă mai multe evenimente: rivalitatea dintre preot și învățător, conflictul lui Herdelea cu autoritățile austro-ungare, compromisul la alegeri
Conflicte și personaje
Conflictul central: lupta pentru pământ în satul tradițional
Conflictul exterior: între Ion și Vasile Baciu pentru pământ
Conflictul interior: între glasul iubirii si glasul pământului
Conflicte secundare: între Ion și Simion Lungu pentru pământ și între Ion și George pentru Ana

Personajele realiste sunt tipice pentru o categorie socială. Ion, personajul principal, țăranul sărac și lacom de avere, se dezumanizează treptat. Ana și Florica reprezintă pentru el averea și iubirea.
Conluzie
Apreciat la apariție de criticul Eugen Lovinescu drept "cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române", romanul "Ion" este o capodoperă a literaturii române realiste interbelice.
Full transcript