Reflexe osteotendinoase

Anghel Cristian, Seria 4, Grupa 50

Prof.indrumator - Dr.Anca Bubuianu

Reflexe osteotendinoase

Neuronii motori anteriori

Receptorii senzoriali musculari

Reflexul

In fiecare segment al coarnelor anterioare ale substantei cenusii medulare exista cateva mii de neuroni care au dimensiuni cu 50-100% mai mari decat majoritatea celorlalti neuroni si care sunt denumiti neuroni motori anteriori ( sau motoneuroni).

Acestia dau nastere unor fibre nervoase care parasesc maduva prin radacinile anterioare si inerveaza direct fibrele musculare scheletice. Neuronii sunt de doua tipuri , neuroni motori alfa si neuroni motori gamma ( sau motoneuronii Alfa si Gamma ).

Controlul adecvat al functiei musculare necesita nu numai stimularea muschilor realizata de motoneuronii anteriori din maduva spinarii, ci si transmiterea informatiilor senzoriale prin mecanism de feedback continuu de la fiecare muschi la maduva, aceste informatii indicand statusul functional momentan al fiecarui muschi.

Cu alte cuvinte, aceste informatii vizeaza lungimea muschiului , tensiunea instantanee a acestuia si viteza de modificare a lungimii sau tensiunii.Pentru a furniza aceste informatii, muschii si tendoanele acestora contin numerosi receptori sezoriali speciali - fusuri neuromusculare, care sunt localizare la nivelul corpului muscular si care transmit sistemului nervos central informatii despre lungimea muschiului, si organe tendinoase Golgi, care sunt localizate in tendoanele musculare si care transmit informatii despre tensiunea din tendon.

Neuronii motori alfa

Reflexele sunt elementele de baza ale comportamentului, sunt raspunsuri rapide, automate si stereotipe la aplicarea unui anumite stimul specific.

Fiecare reflex are un circuit neuronal ( arc ) care presupune existenta unui receptor, aferenta, centru reflex, eferenta si efector.

Actul reflex este raspunsul automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiunea unui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex.

Motoneuronii alfa dau nastere unor fibre motorii mari de tip A alfa, cu diametrul de 14 microni.Aceste fibre se ramifica larg dupa ce patrund in muschi si inerveaza fibrele musculare scheletice mari.

Stimularea unei singure fibre nervoase alfa excita intre 3 si cateva sute de fibre musculare scheletice.

Fusul muscular

Celule Renshaw

Neuronii motori gamma

Fiecare fus are o lungime cuprinsa intre 3 si 10 milimetri si este organizat in jurul a 3-12 fibre musculare intrafusale foarte mici , efilate la capete si atasate la glicocalixul fibrelor musculare scheletice mari extrafusale adiacente.

Organul tendinos Golgi

Structura fusului muscular

Inervatia senzoriala a fusului muscular

Se gasesc in coarnele anterioare ale maduvei spinarii, in stransa asociere cu motoneuronii.Acestea sunt celule inhibitorii care transmit impulsuri inhibitorii spre motoneuronii inconjuratori.Astfel stimularea fiecarui motoneuron inhiba neuronii motori adiacenti , efect numit inhibitie laterala.

Inhibitia laterala permite transmiterea integrala a semnaului primar in directia dorita , in timp ce suprima tendinta semnalului de a se propaga lateral.

Fiecare fibra musculara intrafusala este o fibra musculara scheletica foarte mica.Totusi, regiunea centrala a fiecareia dintre aceste fibre contine un numar foarte redus de filamente de actina si miozina sau nu contine deloc astfel de filamente. Din acest motiv, regiunea centrala nu se contracta simultan cu capetele.In schimb, aceasta functioneaza ca receptor senzorial.

Fibrele musculare intrafusale se impart in doua categorii ,(1) fibre musculare cu sac nuclear (intre 1 si 3 in fiecare fus ), in care mai multi nuclei sunt agregati in formatiuni sacciforme dispuse in zona centrala a regiunii receptoare si (2) fibre musculare cu lant nuclear ( intre 3 si 9 ), care au nucleii aliniati sub forma unui lant dispus la nivelul intregii regiuni receptoare.

Regiunea receptoare a fusului muscular este zona centrala a acestuia.In aceasta zona, fibrele musculare intrafusale nu contin elemente contractile-actina si miozina.Fibrele senzoriale de la acest nivel sunt stimulate de intinderea regiunii de mijloc a fusului.

In aceasta regiune centrala receptoare a fusului musculare exista doua tipuri de terminatii senzoriale.Acestea sunt terminatii primare si terminatii secundare.In centrul zonei receptoare, o fibra nervoasa senzoriala mare este dispusa circular in jurul regiunii centrala a fiecare fibre intrafusale, formand asa-numita terminatie primara sau terminatie anulospirala.Aceasta fibra nervoasa este de tip Ia, are un diametru mediu de 17 microni si transmite impulsuri cu viteze de 70-120 m/s.

Regiunea receptoare situata de o parte si de alta a terminatiei primare este inervata de una sau doua fibre nervoase senzoriale de tip II , numite terminatii secundare.

Alaturi de neuronii motori alfa,care determina contractia fibrelor musculare scheletice, in coarnele anterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuroni motori gamma mult mai mici de tip A gamma, care au diametrul mediu de 5 microni si care se distribuie fibrelor musculare scheletice mici denumite fibre intrafusale.

Aceste fibre alcatuiesc regiunea mijlocie a fusului musculare, care controleaza tonusul muscular de baza.

Organul tendinos Golgi reprezinta un receptor senzorial invelit intr-o capsula fibroasa care contine un numar mare de fibre tendinoase ale muschilor scheletici.Aproximativ 10-15 fibre musculare sunt conectate cu fiecare organ tendinos Golgi, iar organul tendinos este stimulat cand acest fascicul de fibre musculare este tensionat prin contractia sau intinderea muschiului. Organul tendinos are atat un raspuns dinamic cat si unul static.Impulsurile sunt transmise prin fibre nervoase mari de tip Ib, cu conducere rapida.Asigura un feedback negativ, impiedica cresterea excesiva a tenisunii musculare.

Inervatia motorie a fusului muscular

Contractia capetelor fibrelor musculare intrafusale este stimulata de fibre nervoase motorii mici de tip gamma cu originea in motoneuronii mici de tip A gamma din coarnele anteroare ale maduvei spinarii.Aceste fibre nervoase motorii gamma sunt denumite si fibre eferente gamma , spre deosebire de fibrele mari eferente alfa care inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale.

Tipuri de raspunsuri

Cand zona receptoare a fusului muscular este intinsa lent, numarul impulsurilor transmise de la terminatiile nervoase primare si secundare creste aproape direct proportional cu gradul de intindere, iar terminatiile continua sa transmita aceste impulsuri mai multe minute.Efectul este denumit raspuns static.

Cand lungimea receptorului fusal creste brusc, terminatiile nervoase primare ( insa nu si cele secundare) sunt stimulate deosebit de intens.Aceasta stimlare in exces este denumita raspuns dinamic, ceea ce inseamna ca terminatiile primare raspuns extrem de activ la o viteza crescuta a variatiei lungimii fusului muscular.

Interneuronii

Interneuronii sunt prezenti in toate regiunile substantei cenusii medulare- in coarnele dorsale , coarnele anterioare si ariile intermediare dintre acestea.Aceste celule sunt de 30 de ori mai numeroase decat motoneuronii anteriori.

Sunt celule mici si cu excitabilitate inalta ,iar multe dintre aceste celule fac sinapsa cu neuroni motori anteriori.Aceste conexiuni sunt responsabile pentru cea mai mare parte dintre functiile integrative ale maduvei spinarii.

Reflexul de intindere musculara

Bibliografie

Cea mai simpla manifestare a functiei fusului muscular este reflexul de intindere musculara ( sau reflexul miotatic).Acesta poate fi impartit in doua componente - reflexul de intindere dinamic si reflexul de intindere static. Cel dinamic este declansat de impulsuri dinamice puternice transmise de la terminatiile sezoriale primare ale fusurilor musculare, generate de intinderea sau relaxarea rapida a acestora.Se epuizeaza la o fractiune de secunda dupa intinderea ( sau relaxarea) muschiului la noua sa lungime, insa ulterior un reflex de intindere statica, mai slab, continua pentru o perioada lunga de timp.Acest reflex este declansat de semnale statice continue transmise de la nivelul receptorilor atat prin terminatii primare cat si prin terminatii secundare.

Rolul reflexului static este de a mentine relativ constant gradul contractiei musculare, iar cel al reflexului dinamic este de a se opune variatiilor bruste ale lungimii musculare.

1.Tratat de Fiziologie a Omului, Editia a 11-a, Guyton & Hall,Editura Callisto

2.Fiziologie Lucrari Practice, Editura Universitara Carol Davila Bucuresti

3.Textbook of Medical Physiology, Walter Boron, Emile L. Boulpaep - ed.1

4.www.youtube.com- video

Aplicatii clinice

Examenul clinic al pacientului include verificarea integritatii reflexelor de intindere.Scopul este determinarea gradului excitatie de fond , sau a tonusului muscular asigurat de impulsurile transmise prin caile corticospinale.

In practica clinica, metoda utilizata pentru a determina sensibilitatea reflexelor de intindere este declansarea reflexului rotulian. Acesta este declansat prin simpla percutie a tendonului rotulian cu un ciocanel pentru reflexe.Percutia determina intinderea instantanne a muschiului cvadriceps femural si activeaza un reflex de intindere dinamic care determina miscarea brusca a gambei spre anterior.Reflexe similare pot fi declansate la nivelul oricarui alt muschi al corpului prin percutia tendonului muscular.

Reflexele musculare sunt utilizate de catre medicii neurologi pentru a evalua gradul de facilitare al centrilor medulari.Atunci cand numeroase impulsuri cu rol facilitator sunt transmise din regiunile superioare ale sistemului nervos central spre maduva , reflexele sunt considerabil exagerate.In mod contrar acestea pot fi reduse sau absente. Aceste reflexe sunt utilizate cel mai frecvent pentru determinarea prezentei sau absentei spasticitatii musculare produsa de leziuni ale regiunilor motorii cerebrale. De obicei , leziunile intinse ale ariilor motorii ale cortexului cerebral ( accidente vasculare, tumori cerebrale ) determina exagerarea puternica a reflexelor musculare care intereseaza muschii din jumatatea opusa a corpului.

1. Reflex naso-palpebral :

-se percută rădăcina nasului (bolnavul este cu ochii deschişi);

- se contractă muşchiul orbicular (bolnavul închide ochii).

2. Reflex maseterin :

- pacientul are gura întredeschisă;

- se percută mentonul;

- se contractă muşchii maseteri (pacientul închide gura).

3. Reflexul pectoral :

-se percută tendonul muşchiului mare pectoral;

-se obţine abduncţia şi rotaţia internă a braţului;

4. Reflexul scapulo-humeral:

-se percută marginea omoplatului;

- se obţine retracţia omoplatului.

Reflexe osteotendinoase ale membrului superior:

a. Reflexul bicipital:

b. Reflexul tricipital:

- braţul se află cu antebraţul într-un unghi de 90 ;

-se percută tendonul tricepsului (deasupra olecranului);

- tricepsul se contractă şi produce extensia antebraţului pe braţ.

c. Reflexul stilo-radial :

-se realizează la un pacient în poziţie ortostatică, şezând sau în decubit dorsal;

- antebraţul se găseşte în flexie şi pronaţie uşoară;

- se percută apofiza stiloidă a radiusului;

- se contractă muşchiul lung supinator care determină flexia antebraţului pe braţ;

d. Reflexul cubito-pronator :

- se realizează în aceeaşi poziţie ca reflexul stilo-radial;

- se percută apofiza stiloidă a cubitusului;

-se obţine pronaţia antebraţului.

Reflexe osteotendinoase ale membrului inferior:

a. Reflexul rotulian (patelar) :

- se percută tendonul rotulian la pacientul care se găseşte în poziţie de decubit ventral cu gambele uşor flectate pe coapse sau aşezat pe scaun, fără să-şi sprijine piciorul pe podea;

- se contractă muşchiul cvadriceps ceea ce determină extensia gambei pe coapsă.

b. Reflexul achilian :

- se realizează flexia gambei pe coapsă şi a piciorului pe gambă;

- se percută tendonul achilean;

- se contractă muşchiul triceps sural care determină flexia plantară a piciorului.

c. Reflex cuboidian :

-se percută regiunea cuboidiană (la nivelul feţei dorsale a piciorului);

- se obţine extensia degetelor.

d. Reflexul medio-plantar :

- se realizează la pacient în aceeaşi poziţie ca pentru determinarea reflexului achilian;

-se percută regiunea mijlocie a plantei;

-se produce contracţia muşchiului triceps sural care realizează flexia plantară a piciorului.