Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Grupa Biografilor

Studiul de caz II ~ "Dimensiunea religioasa a existentei"

Cotoi Diana

Dima Mihaela

Filimon Ramona

Ganea Teodora

Oancea Miruna

Roată Mădălina

Tătaru Claudia

Miron Costin

FACT

Miron Costin era căsătorit cu una din strănepoatele marelui domnitor Ştefan cel Mare.

  • cronicar român, unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura română;
  • se naste la 30 martie 1633 în Moldova;
  • al doilea fiu din cei unsprezece copii ai hatmanului Iancu Costin şi al Saftei Scoarțeș;
  • își petrece copilăria în Polonia și urmează, mai apoi, şcoala iezuiților.
  • tânăr învăţat, înțelege latina, polona, rusa (mai târziu - turcă si maghiară).

Mitropolitul Varlaam

  • 1672: poemul de meditaţie filozofică <<Viaţa lumii>>, primul de acest gen în literatura română;
  • începe traducerea scrierii <<Origines et occasus Transsylvanorum>> (Lyon, 1667) a lui Laurenţiu Toppeltin de Mediaş
  • 1673: în <<Psaltirea pre versuri tocmită>> a lui Dosoftei îi sunt tipărite
  • versurile despre originea românilor;
  • <<Apostroful>>
  • 1674: numit logofăt de către Dumitrașcu Cantacuzino, domn al Moldovei; trimis in misiune diplomatică la Constantinopol, apoi în Polonia.
  • 1675: termină, după ce a continuat şi rescris mult mai analitic, <<Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron Vodă încoace>> a lui Grigore Ureche;
  • 1677: scrie <<Cronica Ţărilor Moldovei si Munteniei>>, cunoscută sub numele de <<Cronica polonă>>;
  • 1680 : Costin îi cere lui Sobieski să se ridice la luptă împotriva turcilor;
  • 1683 : la izbucnirea războiului între creștini și turci, se află în tabăra otomană, dar se bucură de victoria lui Sobieski;

Mitropolitul Dosoftei

  • tânărul Moțoc intră în obstea Mănăstirii, unde este călugărit si primeste numele de Varlaam;
  • 1608-1613: egumen al Mănăstirii Secu;
  • 1618: studiază cărţile, în deosebi cele religioase; traduce Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scararul.
  • 1628: trimis într-o misiune ecumenică la Ţarul Rusiei, Varlaam face o comandă pentru icoane necesare Mănăstirii Dragomirna, merge în pelerinaj la moaştele sfinţilor, copiază texte religioase;
  • 1629: întors din Rusia, este numit arhimandrit;
  • 23 septembrie 1632: este ales mitropolit, fără să mai treacă prin rangul de episcop, datorită calitaţilor sale duhovniceşti şi de cărturar; detine rangul de Mitropolit al Moldovei timp de 21 de ani, timp în care este sprijinit de domnitorul Vasile Lupu.

• născut în jurul anului 1580;

• fiu de ţăran din Boloteşti (Ținutul Putnei);

• se numea, probabil, Vasile Moţoc;

• scriitor şi traducător religios;

• deprinde latina, greaca si slavona la Schitul Zosim (devenit, mai apoi, Mănăstirea Secu), cu ajutorul unui călugar şi a lui Mitrofan, viitor episcop.

• "om de temperament cu o mare pasiune oratorică".

  • 1651: ia parte la lupta de la Beresteczko, fiind inrolat ca nobil polon;
  • 1652/1653: întors în Moldova, se alătură lui Gheorghe Ştefan, care mai târziu ia locul domnitorului Vasile Lupu;
  • își începe ucenicia de viitor demnitar pe lângă vistiernicul Iordache Cantacuzino;
  • 1658: este numit sulger de către Gheorghe Stefan;
  • 1659: obține titlul de paharnic, apoi de pârcălab de Hotin;
  • 1664: i se acordă titlul de mare comis;
  • 1667: este înălţat la rangul de Vornic al Ţării de Sus;
  • 1669: devine Vornic al Ţării de Jos;
  • 1671: este trimis de Ştefan Petriceicu în solie la hatmanul Jan Sobieski (viitor rege al Poloniei);
  • 1671-1673: traduce un fragment din Quintus Cundius intitulat <<Graiul solului tătărăsc cătră Alexandru Machidon>>

  • se naște la 26 octombrie 1624;
  • nume de botez: Dimitrie Barilă;
  • originar din părţile Sucevei;
  • fiu de neguțător;
  • cărturar român, poet, traducător şi mitropolit al Moldovei;
  • invaţă la Iaşi, la şcoala domnească de la „Trei Ierarhi”, apoi la şcoala Frăţiei Ortodoxe;
  • cunoşte limba elenă, neogreacă, latină, slavonă, rusă, ebraică, ucraineană și polonă;
  • tipărește la Mitropolia din Iaşi, în româneşte, principalele cărţi liturgice, unele traduse de el însuşi;
  • unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în biserică.

Manuscris al traducerii Leastviței Sfântului Ioan Scărarul

Pagină din <<Letopisețul ŢȚării Moldovei de la Aaron Vodă încoace>> a lui Miron Costin

Reprezentare iconografică a Sfantului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei

  • 1649: ieromonah la Probota;
  • traduce pentru prima oară în româneşte <<Istoriile lui Herodot>>, <<Cronograful lui Matei Cigalas>>, cartea <<Mântuirea păcătoşilor>> şi fragmente din <<Viaţa şi minunile Sfântului Vasile cel Nou>>;
  • 1658-1660: primește numele de Dosoftei; devine episcop la Huși;
  • 1660-1671: episcop la Roman; revizuiește traducerea lui Nicolae Milescu a <<Vechiului Testament>>;
  • 1665: începe versificarea „Psaltirii” ~> capodopera sa poetică;
  • 1671: Mitropolit al Moldovei; sprijină politica antiturcească a lui Ştefan Petriceicu;
  • 1673: pleacă în Polonia; traduce prologul dramei <<Erofili>>;
  • traduce <<Dogmatica Sfântului Ioan Damaschinul>>;
  • la Uniev se tipăresc „Psaltire a Sfântului prooroc David" - în versuri, şi „Preacinstitul Acatist şi Paraclis al Preasfintei Născatoare de Dumnezeu”;
  • 1674: după lupta de la Hotin, se refugiează în Polonia, unde rămâne până în 1675;

Galerie foto

Miron Costin

Cazania - manuscris

  • 1637: termină Cazania sa, intitulată "Carte românească de învăţătură dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti, şi la sfânţi mari"; printr-o scrisoare adresată Ţarului, îi cere sprijinul pentru a o tipări.
  • 1639: desemnat unul dintre cei trei candidaţi la scaunul Patriarhiei din Constantinopol
  • 1640: înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, instalată la Mănăstirea “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi;
  • tipăreşte cărţi în limba română, traduceri proprii sau ale lui Eustratie logofătul;
  • inaugurează un puternic curent de răspandire a cărţii româneşti, continuat mai târziu de mitropolitul Dosoftei.
  • înfiinţează prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev.
  • 1644/1645: ia parte la o misiune diplomatică la Tragovişte prin care se urmarea împăcarea domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab;
  • 1653: se retrage la Secu unde, atins de paralizie, moare în anul 1657, la vârsta de peste 70 de ani.

  • Mitropolitului Varlaam i se atribuie traducerile manuscrise ale unor texte liturgice: un Evangheliar, un Apostol şi o Psaltire.

  • <<Paraclisul Precistii>> este o tipăritură aparută la Iaşi, considerată, fie şi parţial, o traducere a lui Varlaam, însă se pare că este de fapt, prima lucrare a lui Dosoftei.

  • Opera capitală a lui Varlaam este <<Cartea românească de învăţătură>>. Aceasta culegere de cazanii, traduse din slavonă, nu se reţine decât prin limbă, care este vie şi limpede.
  • Predicele Cazaniei conţin sfaturi moralizatoare pentru înfrânarea viciilor şi a patimilor, aluzii usturătoare la goana pentru îmbogaţire a boierimii, precum şi îndrumări spre înfrăţirea oamenilor şi ajutorarea aproapelui.
  • La începutul Cazaniei se află un imn închinat lui Vasile Lupu şi două poezii religioase, acestea fiind printre primele versuri româneşti tipărite.

  • Întreaga activitate depusă de Varlaam pentru tipărirea şi răspândirea de cărţi în limba română, preocuparea continuă de întărire şi apărare a ortodoxismului, ca o expresie a fiinţei naţionale, simţul limbii şi talentul sau artistic îl înscriu printre figurile reprezentative ale umanismului românesc din secolul al XVII-lea.

fragment din Psaltirea în versuri, Uniev (Podolia), 1673

Cazania - manuscris

Reprezentare iconografică a Mitropolitului Varlaam

Păreri...

Gropnița Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei

Dosoftei este privit de D.Micu ca „introducătorul limbii române în bisericile Moldovei”, de B.P.Hasdeu ca „fondatorul poeziei române literare” și de I.C.Chitimia drept ”primul poet român de clasă europeană”.

Neculce îl zugrăveşte astfel:

„Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. Şi era neam de mazîl; pre’învățat, multe limbi ştie: elineşte, latineşte, sloveneşte şi altă adînca carte şi-nvățătura, deplin calugăr şi cucernic, şi blînd ca un miel. În țara noastră pe aceasta vreme nu este om ca acela.”

Opera lui Costin

  • 1675: închis la Mănăstirea Sfântul Sava (Iaşi), unde îşi recapată bunele păreri ale domnului şi se reaşează în scaunul Mitropoliei Moldovei, pe care îl ţine până la 1686;
  • 1680: va continua să editeze „Psaltirea de-nteles a sfântului împărat prooroc David” (Psaltirea slavo-română);
  • 1681: editează un “Molitavnic de-nţeles”;
  • 1684: i se încredinţează o misiune diplomatică în Rusia, unde este pregătit să accepte suveranitatea ţarului;
  • părăsește capitala Moldovei, incendiată, alături de Jan Sobieski; ia cu el moasteştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, precum şi tezaurul şi arhiva Mitropoliei (395 de documnte);
  • 13 decembrie 1693: se stinge din viață la Mănăstirea Żółkiew (Ucraina).

În data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinților din calendar pe învățatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Galerie foto

<<Viața și petrecerea Sfinților>>, Iași, 1682 ~ fragment

  • 1684: scrie <<Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească>> numită şi <<Poema polonă>>; această amplă scriere de 750 de versuri o dedică binefăcătorului său, regele Sobieski;
  • 1686: confruntarea regelui Poloniei cu plăieșii de la cetatea Neamțu, descrisă de Negruzzi în schița sa istorică <<Sobieski și românii>>
  • Miron scrie capodopera <<De neamul moldovenilor>>;
  • decembrie 1691: Costin este decapitat;

• <<Viața Lumii>>

  • prima operă originală;
  • poem filozofic;
  • poetul deplânge efemeritatea vieţii, nestatornicia lucrurilor, norocul său, soarta schimbatoare.
  • <<Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron Vodă încoace>> - operă cu un caracter memorialistic în ultima parte şi un ton al naraţiunii mai puţin senin datorită vremurilor grele prin care trece.
  • <<Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească>> - operă artistică, având drept model poemele poloneze ale vremii;
  • <<De neamul moldovenilor>>
  • lucrare neterminată;
  • păstrată în 29 de copii manuscrise;
  • publicată pentru prima dată de Mihail Kogălniceanu în 1852;
  • <<Cronica Ţărilor Moldovei si Munteniei>>

Lucrări tipărite:

  • 1) Psaltirea în versuri-1673
  • 2) Dumnezeasca Liturghie-1679
  • 3) Psaltirea de-nteles-1680
  • 4) Poem cronologic despre domnii Moldovei
  • 5) Viaţa şi petrecerea Svinţilor-1682-1686
  • 6) Parimiile preste an-1683
  • 7) Liturghie şi rugăciuni-1683
  • 8) Octoih-1683

Lucrări în manuscris:

a tradus din greceşte în slavo-rusă mai multe lucrări teologice:

  • 1) Scrisorile Sfântului Ignatie Teoforul
  • 2) Constitutiile Sfinţilor Apostoli

a alcătuit în slavo-rusă o culegere de texte patristice şi liturgice despre prefacerea Sfântelor Daruri.

Statuia lui Dosoftei din Iasi

Casa Dosoftei din Iași

Semnătura lui Miron Costin

Statuia cronicarului Miron Costin din Iasi

(realizator - C.W. Hegel, 1888)

Antim Ivireanul

  • se naște in cca. 1650, în Iviria (astăzi Georgia);
  • mare autor, tipograf, gravor, teolog, episcop şi mitropolit român de origine georgiană;
  • are o tinereţe zbuciumată; cade în robia turcilor, copil fiind, şi este adus pe malurile Bosforului, unde se răscumpără;
  • înzestrat cu talent pentru lucrările de xilogravură, pictură şi broderie;
  • învaţă limbile turcă, greacă (veche si modernă) şi arabă;
  • scrierile care încununează opera lui Antim sunt predicile sau „didahiile”; rostite duminica sau la sărbătorile foarte mari.

Reprezentare iconografică a lui Antim Ivireanul

BIBLIOGRAFIE

  • 1688-1690: vine la București unde învață limba română și slavonă, precum și meșteșugul tiparului;
  • va ajunge în fruntea tipografiei româneşti;
  • îşi schimbă numele mirean din Andrei în Antim;
  • 1691 – prima tipăritură „Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul sau Leon”
  • 1692 – tipăritura „Slujbele cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Nouă şi a cuviosului părintelui nostru Grigore Decapolitul”;
  • apare, pentru prima dată, semnătura lui Antim Ivireanul;
  • 1694 – „Psaltirea”, prima carte tipărită numai de el în româneşte;
  • 1696-1701 – egumen la Mănăstirea Snagov, unde mută tipografia;
  • imprimă 15 cărţi (7 greceşti, 5 româneşti, una în slavonă, una în greco-arabă şi una in slavo-română);
  • „Liturghierul greco-arab” ~prima carte tipărită cu caractere arabe din lume;
  • „Floarea darurilor” (1700);
  • „Gramatica slăvonească” (1697) etc;
  • 1701 – părăsește Snagovul; la Bucureşti face să apară, până în 1705, 15 tipărituri (11 în greacă).

Ediție din <<Floarea darurilor>> (1700)

  • G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent;
  • Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900;
  • WIKIPEDIA
  • http://ro.wikipedia.org/wiki/Dosoftei_Baril%C4%83
  • http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul
  • http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
  • http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolitul_Varlaam_al_Moldovei
  • 1715 – înalţă <<Mănăstirea Tuturor Sfinţilor>> (Mănăstirea Antim de astăzi - Bucuresti);
  • îşi doreşte să fie înmormântat aici;
  • 1716 – înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic şi condamnat la exil pe viată în Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Muntele Sinai).
  • în drum spre locul exilului, este ucis de ostaşii turci;
  • trupul îi este aruncat în râul Mariţa;

  • 1703 – apar „Noul Testament” şi un acatist - în limba română;
  • 16 martie 1705 – ales episcop al Râmnicului;
  • înfiinţează o tipografie și imprimă 9 cărţi: 3 româneşti, 3 slavo-române şi 3 greceşti la Mănăstirea Govora (Vâlcea);
  • 1705 – apare „Tomul bucuriei” (în greacă); ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendinţelor de extindere a catolicismului şi calvinismului;
  • 1706 – traduce „Molitvelnicul”;
  • 27 ianuarie 1708 – este ridicat în scaunul Mitropoliei din Bucureşti; rosteşte un inspirat discurs in româneşte;
  • 28 ianuarie 1708 – ales mitropolit al Ugrovlahiei, fiind instalat în funcţie la 22 februarie; înfiinţează, ca şi la Râmnicu Vâlcea, o tipografie la Targovişte~ tipărește 18 cărţi (5 greceşti, 1 slavo-română, 1 slavo-româno-greacă, 11 româneşti);
  • 1710: trimis în Georgia;

Mănăstirea Antim, Bucureşti

Noul Testament (1703)

Unele dintre cele mai importante lucrari ale sale sunt „Didahiile”:

  • contin 28 de predici rostite la diferite sarbatori si 7 cuvantari ocazionale;
  • valorea lor depaseste discursul religios, indreptandu-se catre literatura;
  • nu au fost tipărite de Antim Ivireanul sau de ucenicii săi, ci apar abia după 170 de ani de la moartea sa;
  • prima tipărire - 1886.

A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 1992, fiind prăznuit în fiecare an la 27 septembrie.

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi