Lipidele-original

CUPRINS

1. Definiție

2.Structura şi clasificarea lipidelor

3.Surse alimentare de lipide

4. Rolul biologic al lipidelor

5. Necesarul în lipide al organismului uman

6. Concluzii

7. Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

• https://biblioteca.regielive.ro/referate/farmacie/lipide-si-produse-vegetale-care-contin-lipide-326737.html
• http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Ostrofet.Curs.de.igiena/3.lipidele.importanta.lor.in.alimentatie.glucidele.pdf

-Influenţează procesele de termoliză (diminuează termoliza).

-Protejează organele interne, rotunjesc formele corpului.

-Influenţează funcţia sistemului endocrin – inhibă funcţia pancreasului, glandei tiroide.

-Formează apă endogenă – sporeşte rezistenţa organismului la sete.

Rolul biologic al lipidelor

- rol plastic - intră in structura tuturor celulelor

- fosfolipidele - reglarea permeabilităţii, transportului prin membrane şi transmiterea influxului nervos

LIPIDELE

Necesarul în lipide al organismului

- Au rol energetic - sursă concentrată de energie. Prin arderea în organism a 1g de lipide se eliberează 9,0 kcal, adică de două ori mai multă energie decât la arderea proteinelor.

Digestia şi absorbţia lipidelor

Care este raţia zilnică de lipide?

- 30% din valoarea dietei

- 0.7-1 g/kg masă corporală/zi adulţi

- 1.5-2 g/kg masă corporală/zi copii, adolescenţi

Digestia - incepe la nivelul stomacului unde acţionează lipaza gastrică

- in duoden: emulsionarea si hidroliza grăsimilor sub acţiunea

sărurilor biliare, respectiv a lipazei pancreatice

=> acizi graşi + glicerol, transportaţi sub formă de micelii la

nivelul enterocitelor - Absorbţia

-Lipidele sau grăsimile reprezintă o grupă de substanţe organice, componente ale materiei vii, insolubile în apă şi solubile în solvenţi organici (eter, acetonă, benzen).

-Ele sunt compuşi organici ai carbonului, hidrogenului şi oxigenului.

-Lipsa lipidelor în raţia alimentară a oamenilor are ca urmare micşorarea duratei vieţii acestora, slăbirea rezistenţei la acţiunea factorilor meteorologici nefavorabili, apariţia pe piele a exemei, hemoragii în organele interne.

-Excesul lipidelor duce la incidenţa crescută a bolilor precum:

- obezitatea

- boli aterosclerotice

- boli cardiovasculare

- hiperlipoproteinemii

Concluzii

CE SUNT LIPIDELE?

-Lipidele sunt substanţele alimentare de bază şi reprezintă un component necesar într-o alimentaţie echilibrată.

-Acestea au rol energetic important pentru buna funcţionare a organismului

-Lipidele reprezintă principala componentă a membranelor celulare.

Grăsimile nesaturate - lichide la temperatura ambiantă

- acizii graşi conţin în moleculă legături multiple

grăsimile bune

Grăsimile saturate - solide la temperatura ambiantă

- exclusiv legături simple

grăsimile rele

• ulei de floarea soarelui, in;
• arahide, soia, porumb,
• măsline, cocos;
• unele fructe uscate;

După provenienţă:

grăsimi vegetale - acizi nesaturaţi

grăsimi animale - acizi saturaţi

• margarinele tartinabile;
• peştele gras;
• nuci;
• semintele oleaginoase

O categorie foarte importantă de grăsimi bune o reprezintă grăsimile esenţiale cunoscute mai mult sub denumirea de Omega 3, Omega 6 si Omega 9.

Grăsimile rele

ă

- slănina, osânza, untura de porc, seul de bovine

Clasificare

Lipide complexe

Lipide simple

fosfatide

sfingolipide

Fosfatidele sunt cele mai răspândite. Ele intră în structura lipidelor membranelor celulare şi

subcelulare.

Se găsesc în gălbenuş, ficat, lapte, şi mai puţin în uleiurile vegetale.

ceride

• Ceridele sunt substanţele componente ale suprafeţei multor legume şi fructe, micşorând evaporarea apei.
• Se mai găsesc în ceara de albine şi în lanolină.

gliceride

steride

• Steridele, după origine, pot fi:

- zoosteroli (colestorolul);

- fitosteroli (sitosterolul);

- micosteroli (ergosterolul).

• Steridele se găsesc în cantităţi mici în toate ţesuturile animale şi vegetale, concentrate în ficat, creier, măduva spinării, gălbenuşul de ou, icre, grăsimile din lapte.

Lipide derivate