Mediul biotic si abiotic

Mediul biotic si abiotic

Factorii biosferei care influenteaza viata

Principalii factori care influenţează viaţa, sunt

- factorii abiotici,

- factorii biotici.

- factorul antropic

Relatii interspecifice la plante

Variatia sezoniera

Diferitele specii de plante dintr-o biocenoza nu sunt izolate. Ele traiesc impreuna cu alte specii de plante si animale cu care stabilesc relatii directe ca rezultat al adaptarii lor in stransa legatura cu diferiti factori de mediu.

Factorii abiotici

Anotimpuile produc modificari cantitative si calitative ale factorilor ecologici din biotop, care determina schimbari atat in fizionomia plantei, cat a functiei acesteia in ecosistem

Parazitismul

Factorul climatic:

Determină adaptarea, deci răspândirea, dar şi limitarea populaţiilor, în funcţie de condiţiile de climă (temperatură, umiditatea aerului, precipitaţii, vânturi dominate, intensitatea luminii solare, etc.).

Ritmuri biologice la animale

Este o relatie interspecifica favorabila pt. o specie (parazitul) si daunatoare pentru o alta (gazda)

ex: cuscuta- se incolaceste pe lucerna, trifoi.

Factor geografic

Mediul de viaţă pentru toate organismele, depinde în mod direct de poziţia geografică a arealului lor de dezvoltare (latitudine, longitudine, altitudine).

Factorii abiotici reprezintă toate elementele anorganice şi organice lipsite de viaţă ale Biosferei (temperatură, relief, climă, humus din sol, etc.).

Factorii biotici

Ca si la plante, in viata animalelor se inregistreaza anumite ritmuri biologice, determinate de variatiile unor factori abioticicare se repeta la intervale regulate de timp. Animalele au un ritm de viata legat de alternanta zilelor si noptilor.

Ritmuri biologice la plante

Factor geologic

Tipul de rocă de la suprafaţa solului şi mai ales din adâncime, determină proprietăţile solului şi implicit dezvoltarea vegetalelor, pe seama cărora, în mod direct sau indirect, trăiesc toate celelalte vieţuitoare, inclusiv omul.

Alternanta zi-noapte

CONCLUZIE

Majoritatea animalelor isi desfasoara activitatea ziua, miscandu-se, cautandu-si hrana si reproducandu-se. Noaptea, acestea stau in repaus, numindu-se animale diurne.

ex: vrabia, albina, pitigoiul etc.

Alte animale sunt active ziua, numindu-se animale noctiune.

ex: ariciul, liliacul etc.

Factorii biotici reprezintă forme de acțiune ale ființelor vii, una asupra alteia. Fiecare organism simte permanent asupra sa acțiunea directă sau indirectă a altor ființe, intră în relații directe cu reprezentanți ai speciei (de plante/animale), cu microorganisme, depinde de ele, și el însuși exercită acțiune asupra lor. Lumea organică ce înconjoară orice ființă vie reprezintă o parte a mediului ei de viață.

Influenteaza in mod deosebit plantele. Pe timpul zilei, plantele verzi transforna energia solara prin fotosinteza in energie chimixa. Pe timpul noptii, actiunea fotosintetica este foarte slaba.

ex. modificarea pozitiei capitulului de la floarea soarelui

Animalele active in timpul serii se numesc animale crepusculare.

ex: tantarul, fluturele cap de mort etc.

Datorita insusirilor sale fizice, chimice, biologice, solul asigura conditiile desfasurarii vietii in majoritatea biocenozelor.

ex: ramele au un rol important deoarece prin saparea de galerii afaneaza solul si favorizeaza astfel circulatia aerului si a apei.

Modificarile factorilor abiotici (lumina, temperatura, umiditate) determina schimbari in fizionomia si activitatilor vietuitoarelor, deci si a plantelor. Variatiile produse de alternanta zi-noapte se numesc variatii diurne, iar cele produse de alternanta anotimpurilor se numesc variatii sezoniere.

Temperatura actioneaza in orice ecostem ca un factor foarte important. Valorile termice intervin favorabil sau nefavorabil asupra biocenozelorm in functie de adaptarile indivizilor fata de temperatura.

Relatiile interspecifice la animale

Datorita transformarii si circulatiei permanente a materiei minerale si organice, solul are o structura dinamica, aflata sub influenta diferitilor factori biotici si abiotici.

Pot fi de NEUTRALISM (sau indiferente) de CONCURENTA sau relatii PRADA-PRADATOR

Pradatorii pot fi considerati

,,sanitarii padurii''

Relatiile PRADA-PRADATOR:

:)

Pradatorii au in general arme de atac (gheare, dinti, clesti etc.) si simturi dezvoltate (vaz, auz, miros).

Animalele de prada au de obicei culori protectoare si reactii la fuga. Pradatorii mari au putini dusmani, spre deosebire de cei mici, care pot deveni usor prada.

ex: vipera mananca soareci, dar aceasta poate fi mancata de catre arici.