Untitled Prezi

Dimensiunea religioasa a existentei

Repere

Stiudiu de caz

Sf. Ierarh Varlaam (Juravle Ioan)

Componenta religioasa a culturii romane este foarte vie in perioada premoderna .In Evul Mediu ,crestinismul,care fusese adoptat timpuriu de stramosiiromanilor,devine o religie bazata pe carte. Cuvantul scris-mai intai,manuscris,apoitiparit-circula prin intermedeiul cartilor de cult in limba slavona.Traducereacartilor de cult grecesti a fost determinate de nevoia Bizantului de a crestina popoarele slave.In acest scop,chiril si Metodiu au tradus Biblia si cartile liturgicein slavona si le –au facut sa circule in tot spatial sud-est European.Religia si literature dezvolta ,incepand cu secolul al XVI-lea ,un palier comun,in care prelati si carturari contribuie la modelarea limbii romane in dorintade a da glas credintei.La acest palier participa si cultura popular,prin componentreligioasa,crestinismul popular,si prin creatia folclorica.

Antim Ivireanul (Juravle George)

Sfântul Ierarh DOSOFTEI(Belmega Andrei)

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul

http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/dosoftei.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dosoftei_Baril%C4%83

http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=14

Manualul de limba romana.

Psaltirea pre versuri tocmita

Descrierea si analizarea cazului

Cultura romaneasca premoderna se constituie din interactiunea mai multor grupuri culturale:cel eclezial, cel carturesc, cel folclori. Intre cele trei zone decultura si cei care participa la ele-prelati, carturari, oameni simpli- se producschimburi, influente, asimilari etc., determinarea de mediu de formare si de mediileculturale pe care le traverseaza indivizii.Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate dereligia crestina, de institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii in interiorulcomunitatii de credintaa. Manuscrisele crestine in limba slavona si in limbaromana, apoi tipariturile deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.Biblioteca crestinismului contine doua departamente:-cel destinat spatiului eclezial: literatura patristica, liturgica, apogetica,teologala, canonica, pastorala, duhovniceasca;-cel destinat spatiului extraeclezial: pe de o parte, o literatura destinataeducatiei crestine di edificarii duhovnicesti a “bunului crestin”, legata de religiatraita – Biblia, rugaciuni zilnice, cantari bisericesti, ode si imnuri, canoane,acatiste, Psaltirea, catehismul; pe de alta parte, o literatura pioasa: carti derugaciune, scrieri apocrife, creatii hagiografice, literature mistico-ascetica,calendare, literatura moral-edificatoare, literature culta de inspiratie religioasa.

MUSTRARILE SFANTULUI ANTIM IVIREANUL

"A tăia latura religioasă din istoria literaturiiromâneşti înseamnă a renunţa la cunoaştereatrăsăturii celei mai caracteristice din culturanoastră veche şi una din feţele ei de glorie.”

Nicolae Cartojan

Formulare

Inceputurile culturii scrise a romanilor sunt profund legate de viata lor spirituala,de credinta in Dumnezeu si de raportarea la sacru a fiecarui individ,fieel om simplu,slujitor al bisericii sau voievod.Religia,alaturi de istorie,este celdintai fundal de manifestare a culture scrise si a literaturii.Cartea religioasaromaneasca este mai intai o carte de cult in limba slavona,apoi o carte de cult inlimba romana.Traducerea ei prilejuieste cea dintai exprimare a creativitatii princuvant in limba noastra,chiar daca timida,aproape insesizabila la inceput.Traireareligioasa determina trecerea prin mai multe filter ale dogmei crestine si a cartilor sfinte:unul este cel al identitatii si culturii crestine,altul al identitatii si culturiiindividuale.Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresieromaneasca mai intai prin actul traducerii,apoi prin actul creatiei individuale,fie incadrul bisericii,ca literature religioasa,fie in afara ei,ca literature de inspiratiereligioasa.In ce masura participa fiecare dintre ele la scrierea primelor pagini deliteratura romana este intrebarea prin care poate fi rezumat cazul romanesc alinceputurilor literaturii.