FRANCOIS VIETE

François Viète

1540-1603

Viète este considerat fondatorul algebrei moderne.

Prin introducerea calculului literal, Viète a lărgit în mod considerabil cunoştinţele asupra proprietăţilor ecuaţiilor algebrice; astfel, a stabilit dependenţa între coeficienţii unei ecuaţii şi rădăcinile ei (relaţiile lui Viète).

François Viète a mai fost numit și tatăl criptanalizei moderne. Criptanaliza reprezinta studiul metodelor de obținere a înțelesului informațiilor criptate, fără a avea acces la informația secretă necesară în mod normal pentru aceasta. Într-un limbaj non-tehnic, aceasta este practica spargerii codurilor.

În timpul razboiului împotriva Spaniei, trupele spaniole foloseau, pentru a mentine confidențialitatea datelor, un sistem de coduri care conținea mai mult de 500 de simboluri. Viète l-a ajutat pe regele Henry al IV-lea sa decripteze o scrisoare trimisa catre Philip al II-lea al Spaniei.

El a sugerat să se folosească vocale pentru necunoscute şi consoane pentru cantităţi cunoscute.

Lui i se datorează formulele sumei şi diferenţei a două sinusuri sau cosinusuri; e de menţionat că Viète a introdus prima dată funcţiile trigonometrice în algebră.

Contributia in matematica

La început, el a fost în stare să-i traducă doar câteva părţi din mesaj lui Henry al IV-lea, dar a reuşit să-i trimită lui Henry al IV-lea la data de 15 martie 1590 întregul mesaj. François Viète decriptase și înainte o serie de scrisori pentru regele Henry al III- lea. În 1589, acesta a descifrat câteva scrisori secrete ale Ligii Catolice și ale altor inamici ai regelui.

Viète nu a fost angajat niciodată ca om de ştiinţă sau matematician.

Viète a fost numit de Henry al III-lea prim – consilier regal la 25 martie 1580 şi a fost ataşat al parlamentului în Paris.

Viața lui François Viète

Viète a făcut multe îmbunătăţiri în teoria ecuaţiilor. El s-a limitat la condiţii de omogenitate a dimensiunilor, adica pentru a căuta soluţia ecuaţiei , presupunea a aduna un obiect tridimensional cu unul într-o singură dimensiune x, ceea ce nu avea sens. Trebuie să remarcăm, faptul că utilizarea cuvântului “coeficient” este atribuită lui Viéte.

Viète a studiat dreptul la Universitatea din Poitiers, iar în anul 1560 a primit o diplomă de licențiat în drept. Viète a fost angajat ca și consilier în parlamentul din Bregagne şi la cel din Rennes.

După asasinarea lui Henry al III-lea, de către un călugăr, Viète a fost numit în slujba lui Henry al IV-lea. Viète a fost foarte cunoscut pentru abilităţile sale matematice la acel timp şi ca un loial susţinător al regelui Henry al IV-lea.

Contribuţiile ştiinţifice au fost iniţiate prin lucrări de astronomie şi trigonometrie: Harmonicum coelesta (netipărită) şi Canon mathematicus seu ad triangula (publicată între 1571-1579), o carte de trigonometrie care cuprinde mai multe formule pentru sinus, cosinus și diverse tabele. El a stabilit valoarea numărului Pi cu 9 zecimale exacte..

Viéte a introdus prima notaţie algebrică în cartea sa “In artem analyticum isagoge”, publicată în Tours în 1591. Această artă analitică se dorea a fi atât de puternică, încât nu lăsa nicio problemă nerezolvată: Nullum non problema solvere.

Viète a continuat să-i fie slujbaş al lui Henry al IV-lea în Paris până în 1597 când s-a întors în oraşul său natal Fontenay-le-Comte. Doi ani mai târziu s-a reîntors în Paris, din nou în serviciul lui Henry al IV-lea, dar a fost dat afară de acesta pe 14 decembrie 1602. A murit exact un an mai târziu.