Realizată în medii diferite, ca putere de cuprindere şi influenţă, spiritualitatea românească medievală şi-a dovedit viabilitatea şi a contribuit într-o măsură deosebită la întărirea unităţii de neam.
Unitatea culturii medievale în cadrul unei diversităţi statale s-a ilustrat în colaborarea oamenilor de cultură români, afirmarea unităţii de neam şi apoi naţionale, circulaţia cărţii în limba română cu precădere din :
Cultura românească medievală a ilustrat în mod ascendent principalele momente ale trecutului istoric, idealurile şi aspiraţiile claselor şi categoriilor sociale
Transilvania
în funcţie de cei cărora li s-a adresat în cadrul ei putem distinge:
• componenta populară - izvor de înţelepciune
• şi cea a clasei conducătoare în care găsim aspecte ale modului său de viaţă şi gândire
Moldova
cultura medievală s-a
dezvoltat şi în cadrul
Bisericii a cărei limbă
liturgică a fost slavona
Ţara Românească
- limbile de cultură ale evului mediu au fost: slavona, latina şi greaca. Utilizarea lor a dus însă la limitarea accesului la cultură, în mare parte apanaj al boierimii
Curtea domnească
- a constituit centrul vieţii politice în ţările române
- la Alba Iulia, Târgovişte, Iaşi, s-au edificat o serie de construcţii rezervate domniei pentru a o impune în faţa marilor boieri, a maselor, a călătorilor străini
- au fost aduşi meşteri din Polonia, Germania, Italia, care au contribuit la decorarea artistică şi la mobilarea interioarelor conform stilului epocii, la creşterea gradului de rafinament şi confort
- introducerea unor orchestre în special italieni, desfăşurarea periodică a unor serbări şi baluri însoţite de veşminte de inspiraţie apuseană
- s-au alcătuit galerii de tablouri la curţile de la Iaşi şi Bucureşti.
Biserica
Manastirea Strahov
(de tip baroc)
- toleranţa faţă de alte confesiuni; au fost bine primiţi în refugiu husiţii (în timpul lui Alexandru cel Bun), calvinii şi luteranii în secolul al XVI-lea în Moldova şi Transilvania
- biserica ortodoxă a contribuit la menţinerea spiritului propriu al românilor:
Mănăstirea Sinaia
(de tip brancovenesc)
- utilizând timp îndelungat limba slavonă, mănăstirile au devenit centre de cultură care adăposteau şcoli, tipografii, ateliere artistice la: Neamţ, Trei Ierarhi, Hurez
- în domeniul arhitecturii religioase, pătrunde spiritul Renaşterii
- s-au realizat capele, decoraţii interioare ale palatelor episcopale catedralelor şi mănăstirilor în stilul renascentist, baroc dar şi moldovenesc şi brâncovenesc
Alexandru cel Bun
(1401-1433 )
Oraşul
Apariţia şi dezvoltarea oraşului a contribuit în mod decisiv la evoluţia edificiului social-economie, la afirmarea unor noi categorii sociale.
în interior se aflau:
• domnul şi curtea sa;
• aparatul funcţionăresc şi administrativ;
• o populaţie aflată în general în creştere;
- cele mai dezvoltate erau în Transilvania.
- în Ţara Românească şi Moldova erau asemănate cu unele târguri lipsite de ziduri de incinte puternic fortificate
- oraşele în ţările extracarpatice erau asemănătoare cu cele balcanice, cu acoperişuri din olane şi şindrilă, unele elemente arhitectonice: fântâni, pieţe, aşezăminte de îngrijire socială, hanuri.
- oraşele transilvănene construite sub influenţa occidentală - Italia şi în special lumea germană - erau puternic fortificate cu locuinţe numeroase bogat împodobite.
- oraşele au adăpostit tipografii şi unităţi de învăţământ religioase şi primele trupe de actori veniţi din Europa şi mai târziu dintre localnici.
- oraşele au constituit cadrul în care a fost adoptat, prin intermediul negustorilor, pe filieră poloneză sau austriacă costumul modern european.
Lumea rurală
Lumea rurală din Evul Mediu este puţin cercetată.
- a reprezentat o realitate social-economică şi culturală foarte complexă. A furnizat principalele bunuri materiale.
- locuitorii satelor asigurau forţa de muncă, erau contribuabili şi soldaţi, locuiau în sate de câteva zeci de case, simple, modeste
- noul pătrundea greu doar prin cei ce mergeau periodic la oraşe sau serveau în regimentele grănicereşti din Transilvania .
Ţările române aflate în sud-estul Europei, au suferit alternativ influenţă apuseană cât şi răsăriteană în funcţie de conjunctura istorică.
- practic, până în secolul al XVIII-lea cele două faţete ale civilizaţiei româneşti au concurat în realizarea unei culturi singulare în spaţiul european
- după căderea Ungariei sub stăpânirea turcească şi a apropierii între Polonia şi Poartă, influenţa moştenirii bizantine a renăscut în cadrul succesiunii, „Bizanţ după Bizanţ” (Nicolae Iorga) şi s-a resimţit în ceea ce priveşte protocolul de curte, costumul, instituţia domniei, dar nu a putut estompa componenţa occidentală manifestată în şi prin intermediul Transilvaniei;
- pe coordonatele ciocnirii între lumea occidentală şi cea
orientală, atunci când domnii se proclamau
„apărători ai creştinătăţii”,
Curtea de Argeş, Baia,
Suceava, Alba Iulia,
erau mai aproape de Europa Centrală;
Cultura si spiritualitatea in spatiul romanesc
Based on Jim Harvey's speech structures