Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Realizată în medii diferite, ca putere de cuprindere şi influenţă, spiritualitatea românească medievală şi-a dovedit viabilitatea şi a contribuit într-o măsură deosebită la întărirea unităţii de neam.

Unitatea culturii medievale în cadrul unei diversităţi statale s-a ilustrat în colaborarea oamenilor de cultură români, afirmarea unităţii de neam şi apoi naţionale, circulaţia cărţii în limba română cu precădere din :

Cultura românească medievală a ilustrat în mod ascendent principalele momente ale trecutului istoric, idealurile şi aspiraţiile claselor şi categoriilor sociale

Transilvania

în funcţie de cei cărora li s-a adresat în cadrul ei putem distinge:

• componenta populară - izvor de înţelepciune

• şi cea a clasei conducătoare în care găsim aspecte ale modului său de viaţă şi gândire

Moldova

cultura medievală s-a

dezvoltat şi în cadrul

Bisericii a cărei limbă

liturgică a fost slavona

Ţara Românească

  • limbile de cultură ale evului mediu au fost: slavona, latina şi greaca. Utilizarea lor a dus însă la limitarea accesului la cultură, în mare parte apanaj al boierimii

Curtea domnească

  • a constituit centrul vieţii politice în ţările române
  • la Alba Iulia, Târgovişte, Iaşi, s-au edificat o serie de construcţii rezervate domniei pentru a o impune în faţa marilor boieri, a maselor, a călătorilor străini
  • au fost aduşi meşteri din Polonia, Germania, Italia, care au contribuit la decorarea artistică şi la mobilarea interioarelor conform stilului epocii, la creşterea gradului de rafinament şi confort
  • introducerea unor orchestre în special italieni, desfăşurarea periodică a unor serbări şi baluri însoţite de veşminte de inspiraţie apuseană
  • s-au alcătuit galerii de tablouri la curţile de la Iaşi şi Bucureşti.

Biserica

Manastirea Strahov

(de tip baroc)

  • toleranţa faţă de alte confesiuni; au fost bine primiţi în refugiu husiţii (în timpul lui Alexandru cel Bun), calvinii şi luteranii în secolul al XVI-lea în Moldova şi Transilvania
  • biserica ortodoxă a contribuit la menţinerea spiritului propriu al românilor:

Mănăstirea Sinaia

(de tip brancovenesc)

  • utilizând timp îndelungat limba slavonă, mănăstirile au devenit centre de cultură care adăposteau şcoli, tipografii, ateliere artistice la: Neamţ, Trei Ierarhi, Hurez
  • în domeniul arhitecturii religioase, pătrunde spiritul Renaşterii
  • s-au realizat capele, decoraţii interioare ale palatelor episcopale catedralelor şi mănăstirilor în stilul renascentist, baroc dar şi moldovenesc şi brâncovenesc

Alexandru cel Bun

(1401-1433 )

Oraşul

Apariţia şi dezvoltarea oraşului a contribuit în mod decisiv la evoluţia edificiului social-economie, la afirmarea unor noi categorii sociale.

în interior se aflau:

• domnul şi curtea sa;

• aparatul funcţionăresc şi administrativ;

• o populaţie aflată în general în creştere;

  • cele mai dezvoltate erau în Transilvania.

- în Ţara Românească şi Moldova erau asemănate cu unele târguri lipsite de ziduri de incinte puternic fortificate

  • oraşele în ţările extracarpatice erau asemănătoare cu cele balcanice, cu acoperişuri din olane şi şindrilă, unele elemente arhitectonice: fântâni, pieţe, aşezăminte de îngrijire socială, hanuri.
  • oraşele transilvănene construite sub influenţa occidentală - Italia şi în special lumea germană - erau puternic fortificate cu locuinţe numeroase bogat împodobite.
  • oraşele au adăpostit tipografii şi unităţi de învăţământ religioase şi primele trupe de actori veniţi din Europa şi mai târziu dintre localnici.
  • oraşele au constituit cadrul în care a fost adoptat, prin intermediul negustorilor, pe filieră poloneză sau austriacă costumul modern european.

Lumea rurală

Lumea rurală din Evul Mediu este puţin cercetată.

  • a reprezentat o realitate social-economică şi culturală foarte complexă. A furnizat principalele bunuri materiale.
  • locuitorii satelor asigurau forţa de muncă, erau contribuabili şi soldaţi, locuiau în sate de câteva zeci de case, simple, modeste
  • noul pătrundea greu doar prin cei ce mergeau periodic la oraşe sau serveau în regimentele grănicereşti din Transilvania .

Ţările române aflate în sud-estul Europei, au suferit alternativ influenţă apuseană cât şi răsăriteană în funcţie de conjunctura istorică.

  • practic, până în secolul al XVIII-lea cele două faţete ale civilizaţiei româneşti au concurat în realizarea unei culturi singulare în spaţiul european
  • după căderea Ungariei sub stăpânirea turcească şi a apropierii între Polonia şi Poartă, influenţa moştenirii bizantine a renăscut în cadrul succesiunii, „Bizanţ după Bizanţ” (Nicolae Iorga) şi s-a resimţit în ceea ce priveşte protocolul de curte, costumul, instituţia domniei, dar nu a putut estompa componenţa occidentală manifestată în şi prin intermediul Transilvaniei;
  • pe coordonatele ciocnirii între lumea occidentală şi cea

orientală, atunci când domnii se proclamau

„apărători ai creştinătăţii”,

Curtea de Argeş, Baia,

Suceava, Alba Iulia,

erau mai aproape de Europa Centrală;

Cultura si spiritualitatea in spatiul romanesc

Based on Jim Harvey's speech structures

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi