Poe

Copilaria si Studiile lui Mihai Eminescu

Spanache Ionuț

Revista Familia

De-aş avea

De-aş avea şi eu o floare

Mândră, dulce, răpitoare

Ca şi florile din mai,

Fiice dulce a unui plai,

Plai râzând cu iarbă verde,

Ce se leagănă, se pierde

Undoind încetişor,

Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o floricică

Gingaşă şi tinerică,

Ca şi floarea crinului,

Alb ca neaua sânului,

Amalgam de-o roz-albie

Şi de una purpurie,

Cântând vesel şi uşor,

Şoptind şoapte de amor;

Inceputul carierei de poet

Debutul literar cu poezia ocazionala „La mormantul lui Aron Pumnul” intr-o brosura votiva din ianuarie 1866 a “invataceilor gimnazisti”. In acelasi an debuteaza in „Familia” (25 februarie/9 martie) cu poezia „de-as avea…”, salutata de Iosif Vulcan, care ii schimba numele in Eminescu.

Incercand o apropiere de cercul junimist, trimite la Iasi poezia „Venere” si „Madona”, care apare in „Convorbiri literare” (15 aprilie 1870). Incurajat de succes, publica „Epigonii” si „Mortua est”(1871), poezii care-i vor servi lui Titu Maiorescu ca argumente ale „directiei noi”. In vara anului 1872 paraseste Viena.

La Iasi, citeste in sedintele „Junimii” si publica poeziile „Egipetul”, „Inger si demon” si „Floare albastra” precum si nuvela „Sarmanul Dionis”.

Convins sa-si continue studiile universitare, pleaca la Berlin avand asigurarea unei subventii din partea „Junimii”.

Tatal sau il va trimite insa la universitatea din Viena, cu toate ca ii lipseau atestatele gimnaziale. Intre 1869-1872 audiaza cursuri de filozofie, drept, economie politica, limbi romanice, medicina, citeste enorm, mai ales filozofie si stiinte. Desi isi consacra cea mai mare parte lecturilor si creatiei poetice, participa entuziast la viata studentimii romane grupata in societatea „Romania Juna”, leaga prietenii, publica articole in „Albina” si „Federatiunea” din „Pesta” ori in „Familia”.

Deosebit de exigent, apublicat putin in cei 17 ani de activitate literara. In decembrie 1883 apare editia maioresciana (pe coperta:1884) cuprinzand 61 de poezii (plus trei variante la „Mai am un singur dor”) toate publicate sau republicate in „Convorbiri literare” si 17 inedite. Si totusi, opera lui Eminescu este imensa. Editia monumentala de „Opere” initiate de Perpessicius, in 1939, ajunsa la al IX-lea volum in 1980, este departe de a fi completa.

Studiile

• Studiile le incepe probabil in casa. In 1858 e inscris in clasa a III-a la National-Hauptshule, scoala primara greco-orientala din Cernauti. In 1860, absolvind clasa a IV-a este elev la ”K.K. Orber-Gimnasium” din acelasi oras, dar in 1862 paraseste scoala si se intoarce la Ipotesti.

Copilaria lui Eminescu

Floare Albastra

- "Iar te-ai cufundat în stele

Si în nori si-n ceruri nalte ?

De nu m-ai uita incalte

Sufletul vietii mele.

In zadar rauri în soare

Gramadesti-n a ta gandire

Si campiile Asire

Si intunecata mare;

Piramidele-nvechite

Urca-n cer varful lor mare

Nu cata în departare

Fericirea ta, iubite !"

Amintirea devine prilej de meditație asupra fragilității ființei umane în Univers. Din această perspectivă, condiția omului este tristă, pentru că este repede trecător; nu poate reveni asupra erorilor de conduită existențială, dar nici nu poate păstra, atunci când trăiește, clipa fericirii. Asta este ceea ce Eminescu face, suprapunând peste tema erotică a poeziei, o alta temă, a timpului, care este motivul fundamental al întregii sale creații romantice. De aceea, ”Floare albastra” este nu numai o poezie de dragoste, cum apare la prima lectură, ci și o meditație cu rezonanțe mai grave asupra condiției umane în genere.

Al saptelea copil al lui Gheorghe Eminovici si al Ralucai, s-a nascut la 15 ianuarie 1850, in Botosani. Tatal, dintr-o familie de tarani romani din Bucovina, invata carte si intra in slujba boiereasca, primind titluri marunte de sulger si caminar. Mama este fiica stolnicului Vasile Iurascu din Jodesri. Copilareste, in primii ani, la Botosani, din 1856 la Ipotesti, unde familia isi cumparase o mica mosie.