Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
LATINITATE ȘI DACISM
- studiu de caz -
Despre Dochia, o fată extraordinar de frumoasă, se credea că este fiica geto-dacului Decebal. Traian este vrăjit de farmecul fetei și dorește să o ia de nevastă.
Pentru că fata este foarte mândra și refuză să raspunda sentimentelor falnicului cuceritor, încearca sa fuga. Este urmarita de Traian si se ascunde printre stâncile muntelui Ceahlau. Ajunsă din urma de Traian, Dochia îi cere ajutor zeului Zamolxis, pe care îl implora sa o prefaca în stana de piatra decât să capituleze în fata cuceritorului poporului dac. Ascultându-i ruga , zeul o transforma împreuna cu oile sale în stane de piatra.
-rang stabilit în funcție de avere și origine
-oameni liberi
-cetățeni romani: patricienii (cetățenii proveniți din familiile aristocratice), plebeii (oamenii de rând), iberții (sclavi eliberati)
-peregrini: locuitorii liberi din provinciile imperiului care nu au fost cetațeni romani și nu beneficiau de dreptul roman
-sclavi
Ocupațiile geto-dacilor
În mitologia populară, Zburătorul era considerat a fi un bărbat care, în timpul vieţii a fost respins de o femeie, iar acesta vine dupa moarte să chinuie femeile de pe Pamânt, dar mai ales, pe cea care l-a refuzat. Este considerat simbolul iubirii neîmpartaşite.
- agricultura: cultura cerealelor (grâu, orz, secara, linte, bob) și a viței de vie, creșterea animalelor (vite, cornute, cai), apicultura, pescuitul
- mineritul: fierul, arama, aurul, argintul, bronzul (confecționarea armelor, uneltelor și podoabelor)
- ceramica (puternice influențe grecești)
-politeistă
-panteon divin inspirat din cultura grecească
-zei: Jupiter, zeul luminii și al fenomenelor cerești; Iuno, zeița Lunii; Venus, zeița frumuseții; Vulcanus, zeul trăsnetului și al soarelui arzător; Saturn, zeul belșugului, al bogației și abundenței; Minerva, zeița înțelepciunii, a artei și meșteșugurilor
-temple
Impăratul Traian
Gânditorul de la Hamangia și soția sa
Mitul „Mioriţei” ocupă un loc central în universul spiritual al poporului român şi oferă posibilitatea de a sonda în adâncurile sufletului românesc. Ea adună laolalta trei straturi. Unul se referă la atitudinea tânărului pastor la aflarea veştii că i se planuieste moartea. Moartea este acceptată cu resemnare, ideea însă nu îl îngrozeşte pe pastor, ci din contră, acceptă întreaga situaţie cu o întelepciune şi resemnare rar întâlnite. Al doilea strat se referă la aspirţia ocultă spre armonia şi ordinea universală, iar o posibila crimă ar zdruncina echilibrul universal. Ultimul strat este strâns legat de Biblie, deoarece în ultima instanţă crima devine o jertfă, apoi o înălţare, culminată cu o purificare a sufletului.
Romanii
-politeistă
-Zamolxis, ca zeitate principală (zeul carpatin al nemuririi)
-cultul lui Zamolxis
-religie inițiatică si mistică (actul inițiatic al retragerii temporare într-o peșteră sau ascunzătoare subterană)
-sanctuare
Romanizarea dacilor
Prin procesul de romanizare, dacii au împrumutat de la romani:
1. Organizarea politico-administrativă
2. Armata
3. Veteranii
4. Coloniştii
5. Urbanizarea
6. Viaţa religioasă
7. Viaţa economică
8. Dreptul
9. Viaţa culturală
-anul 86 d. Hr.: batalia de la Tapae (victoria dacilor, conduși de Decebal)
-anii 101-102: Primul Razboi daco-roman (armata condusă de împăratul Traian obține mai multe victorii, printre care și cea de la Adamclisi)
-anii 105-106: Al Doilea Razboi daco-roman, soldat cu victoria armatei romane
-sinuciderea lui Decebal
-transformarea Daciei în provincie romana (Dacia Felix)
Vestimentația masculină
-păr blond, lung
-ochi albaștri
-nici prea înalți, nici prea scunzi
-barbă
Tunica largă și lungă, până sub genunchi, strânsă la mijloc cu centuri
Vestimentația
-cămașă de cânepă, cu mâneca lungă, croiala simplă, lungime până la genunchi
-cingători din piele
-pantaloni strâmți, până la glezne
-cojoc de blană
-opinci
-multe din elementele constituente ale vestimentației dacilor înca mai fac parte din portul popular
Într-o zi, pe când colinda muntii, Zamolxis a ajuns în fata unei pesteri. Ajuns înauntru, aude venind un urs. În încercarea de a scapa, patrunde într-o încapere a pesterii unde vede pe o masa de piatra o nestemata uriasa. Auzind mormaitul în spate, nu sta prea mult pe ganduri si transforma piatra pretioasa în arma. Tocmai atunci, o lumina iese din nestemata si loveste creatura în piept. Un duh se înfatiseaza, spunându-i lui Zamolxis ca aceasta era menirea lui: sa fie conducator.
-roșie: împărat
-de purpură, cu broderii aurite: generalii victorioși
-tivită cu o fâșie de purpură: copii sub 17 ani, înalții magistrați și unele categorii de sacerdoți
Ghete din piele subțire, fără toc, fixate pe picior cu șase curele
Cetatea Costești
Vestimentația femeilor dace
Cămașa de in și o tunică lungă pânî la pământ (stola), cu mâneci scurte sau fără mâneci, încinsă cu un cordon
-șal de lână colorată (palla) ce acoperea și înfășura umerii
-un capăt al pallei se înfășura pe un braț, iar celălalt capăt cădea până la pământ, iar cu un fald al pallei femeia își acoperea capul
Cetatea
Sarmizegetusa
După primul război daco-roman are loc construirea Podului de la Drobeta, sub îndrumarea arhitectului Apollodor din Damasc
Cetatea Blidaru
Sculpturi dacice
Exagerările latiniste ale şcolii ardelene
Dorinţa noastră străveche de a avea, în spaţiul cultural românesc, semne ale unei culturi latine cât mai timpurii, a putut face din Şcoala Ardeleană o şcoală în care accentul se punea pe limba şi cultura latină.
Un moment fundamental este publicarea de cãtre B.P. Hasdeu a studiului “Pierit-au dacii?” în Foiţa de Istorie şi Literaturã. Încearcã o istorie mai criticã, bazându-se şi pe argumente lingvistice cu care identificã 84 de cuvinte de origine dacã şi 15 toponime. Era un argument decisiv în favoarea supravieţurii dacilor şi ponderii lor în sinteza românească. B.P.Hasdeu, în “Strat şi substrat. Genealogia popoarelor balcanice”, care identificã o etnogenezã balcanicã bazatã pe suprapunere de straturi, autohtonismul şi dacismul câştigã teren fiind introduse în schema de dezvoltare istoricã.
Realizatori:
Bibliografie