Ecosistemul Fluviului Dunare in Romania

Ecosistemul Fluviului Dunare in Romania

Goal

• Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră.

• Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E.

Flora:

• Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței.

• Zăvoaiele (Pădurice pe malul unei ape; luncă.) ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare.

Padure de salcie

• Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false.

Fauna:

• Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe(Depresiune de mică adâncime din Delta Dunării, acoperită de apă în timpul revărsărilor, în care se dezvoltă o vegetație bogată.). Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.

Padure de stejar

știuca

• Delta Dunarii reprezinta un ecosistem acvativ si terestru. Ea ocupa 2,5 % din suprafata tarii.
• Delta Dunarii este formata intre cele 3 brate ale Dunarii:Chilia , Sulina si Sf. Gheorghe.

Clima:

• Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.

• Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România.

• Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicã formatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de la mari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.

• În anii „80 au fost numãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pãsãri sunt specii sedentare: pescãrusii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenusiu, cufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, soimul dunãrean, chirighita, bufnita, vânturelul, lisita, gãinusa de apã, prundasii, porumbelul de scorburã, cãlifarul alb si corcodelul, pe lângã speciile comune pentru România: cioara, ciocãnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb.

Ecosistemul acvatic

Soimul Dunarean

• Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare.

• Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl (nămol)si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii).

• Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri (Vegetație acvatică compactă, constituită dintr-o acumulare de rădăcini, rizomi de stuf și diverse elemente organice și minerale, care formează insule plutitoare la suprafața apei) prin aglomerarea rãdãcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul iportant a celorlalte plante. Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de km patrati din suprafata Deltei si este exploatat economic.

gãinusa de apã

porumbelul de scorburã

Cufundarul

pitigoiul

• Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importantã exceptionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice.
• Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia).
• Pe grindurile (Fâșie de teren mai ridicată, formată de-a lungul malurilor unui râu) fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãrii pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip.

• Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tântarii, buhaiul de baltã, mai multe specii de libelule, tãunii si ca o curiozitate în zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã, pãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã, pãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi.

Crapul

• Principala bogatie faunisticã a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, plãtica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar întâlnit în apele noastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, salãul(care trãieste in apele salmastre), bibanul, carasul.

• Unii pesti migreazã pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alosa pontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri si pânã la izvoarele Dunãrii.

Somnul

Bibanul

• La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri si mamifere acvatice.

Scrumbia

• O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si invers pentru hrãnire si reproducere.

Rechin Squalus