Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Ecosisteme Naturale Acvatice
364
Ecosisteme Naturale Acvatice
Scraba Roberta
Gherasim Delia
Clasa a VIII-a B
Definiții
Definiții
Ecosistemul acvatic este un ecosistem al carui biotop este strans legat de mediul acvatic
Aceste ecosisteme pot fi de diferite mărimi, de la mări până la iazuri mici.
Ecosistemele acvatice sunt clasificate în:
-de apa curgatoare
-de apa statatoare
Biocenoza
Componentul organic al ecosistemului cu rol de transformare a substantelor si energiei
Biotopul
Totalitatea elementelor componente ce apartin litosferei, hidrosferei si atmosferei specifice unei anumite zone
Acesti mai sunt denumiti si factori abiotici
La randul lor, conditioneaza un anumit tip de biocenoza
ECOSISTEMUL UNUI RAU
Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses.
Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi. Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone:
zona superioara (zona pastravului)
zona inferioara (zona crapului)
Zona Superioara
Biotopul
- substrat din bolovani si pietris
- viteza mare de curgere a apei
- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura de obicei scazuta
- nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei
Biocenoza
- plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre
- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat
- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul
- pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul
- in masa apei, amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)
Zona Inferioara
Caracteristici ale biotopului
- substrat din nisip si mal
- albie larga, viteza apei mica, debitul mare - apa tulbure, cantitate redusa de oxigen
- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna
- depozite de material organic pe fundul apei
Componente ale biocenozei
- plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei
- animale nevertebrate: animale microscopice formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte
- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari
Fluviul Dunarea
Biotopul
-albia bineconsolidata
-adancimea medie de 10 m
-apa tulbure
-mult nisip si mal pe fundul apei
-oscilatii ale nivelului apei in functie de precipitatii
Biocenoza
-plante: fitoplancton bogat
- animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, melci, scoici, raci
- animale vertebrate: pesti (crapm, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)
Ecosistemul unei balti
Baltile sunt intinderi de apa mai putin adanci decat lacurile in care lumina patrunde pana la fundul apei, unde vegetatia se poate dezvolta.
Biotopul
Spre deosebire de ecosistemul unui lac, transparenta si oxigenarea apei unei balti sunt mult mai reduse.
Temperatura, in schimb, inregistreaza la fel ca in ecosistemul unui lac.
Biocenoza
La suprafata apei se pot vedea unele insecte (fugarul, buhaiul de balta) crustacee (dafnii si ciclopi) , iar iin apa, scoici, melci, morboloci de broasca; cu cat apa este mai adanca, cu atat sunt mai multi pesti (crap, caras, rosioara, biban, salau, somn)
Vara apare des fenomenul de inflorirea apelor, cand planetele de la suprafata apelor se immultesc foarte mult, iar materia organica depusa pe fundul apei este in cantitate mare si necesita pentru descompunere mult oxigen; consumul acestuia afecteaza organismele din apa, care pot muri (fenomen numit eutrofiezare)
Ecosistemul unui lac
Def.: Lacurile sunt intinderi de apa adanci unde, uneori, lumina nu ajunge la fundul apei.
Clasificare: dupa pozitia geografica: -de ses
-colinare
-de munte
dupa salinitatea apei: -de apa dulce
-salmastre
-sarate
Biotopul
Temperatura variaza in functie de zona geografica si anotimp.
Se diferenteaza o patura superioara a apei , unde temperatura este variabila si o patura inferioara, unde temperatura apei este constanta
Lumina patrunde in straturile superioare si lipseste in adancime
Salinitatea difera de la un bazin la altul
Transparenta apei depinde de cantitatea de materii organice si minerale aflate in suspensie
Concentrarea de oxigen variaza
Biotopul
Biocenoza
Zona stufului
-plante: papura, trestie, rogoz
-animale: nevertebrate : raci, melci, lipitori, insecte (libelule, tantari);
: vertebrate : broaste , serpi de apa, pasari (berze, rate salbatice).
Zona stufului
Zona plantelor plutitoare
-plante fixate pe fundul lacului si care au frunze plutitoare (nufar alb, nufar galben)
-plante plutitoare : lintita, cosorul, otratelul de balta.
-animale nevertebrate : crustacee, paianjeni de apa, insecte, melci.
vertebrate: broaste, serpi, numerosi pesti ( crap, platica, biban, stiuca, salau) pasari (lisite, rate, gaste salbatice) si mamifere .
Zona plantelor submerse
Populata de ciuma-apelor si bradisor care se pot desprinde si pot fi purtate de valuri si curenti.
Zona plantelor submerse
Zona de pe fundul apei
Lipsita de plante, dar bogata in bacteri, viermi, lorve de insecte, melci, scoici si unii pesti.