tema

Războiul Rece

Title

Războiul Rece (1947–1991) a fost o perioadă de tensiuni și confruntări politice și ideologice, o stare de tensiune întreținută care a apărut după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a durat până la revoluțiile din 1989. În Războiul Rece s-au confruntat două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice foarte diferite. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, grup căruia i se spunea uzual „Blocul răsăritean” (sau oriental). Celălalt grup cuprindea SUA și aliații săi, fiind numit, uzual, „Blocul apusean” (sau occidental). La nivel politico-militar, în Europa, cele două blocuri erau reprezentate de către două alianțe internaționale. Blocul apusean era reprezentat de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO, North Atlantic Treaty Organization), iar cel răsăritean de către Pactul de la Varșovia. Războiul Rece a fost, însă, un conflict la scară mondială, SUA și URSS mai având și multe alte state aliate în afara Europei, ce nu făceau parte din cele două alianțe militare oficiale. La nivel economic, Războiul Rece a fost o confruntare între capitalism și comunism. Pe plan ideologico-politic, a fost o confruntare între democrațiile liberale occidentale și regimurile comuniste totalitare.Înfruntarea dintre cele două blocuri a fost numită „Război Rece”, deoarece nu s-a ajuns la confruntări militare directe între cele două superputeri, care ar fi constituit un „Război Cald”, cu toate că perioada a generat o cursă a înarmării.

Formarea Blocului Estic (răsăritean)

Războiul Rece s-a atenuat odată cu prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, precum și din Mongolia, Cambodgia și Yemenul de Sud, urmată, doi ani mai târziu, în decembrie 1991, și de destrămarea Uniunii Sovietice.În timpul etapelor de deschidere a celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a pus bazele Blocului Estic, prin anexarea directă a mai multor țări ca Republici Sovietice Socialiste, care au fost, inițial (și efectiv), cedate de către Germania nazistă, prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Teritoriile din Europa de Est eliberate de naziști și ocupate de către forțele armate ale Uniunii Sovietice au fost adăugate la Blocul de Est, prin transformarea lor în state satelit, comunizate: Republica Democrată Germană (Germania de Est), Republica Populară Polonă, Republica Populară Bulgară, Republica Populară Ungară, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Română și Republica Populară Albania.

Title

România

Title

Dintre regimurile comuniste din est, la 22 decembrie 1989, ultimul a căzut regimul din Republica Socialistă România, adică regimul autocrat al lui Nicolae Ceaușescu, majoritatea populației din România fiind nemulțumită de regimul comunist. Politica economică și de dezvoltare a lui Ceaușescu (inclusiv proiectele de construcții grandomane și un regim de austeritate menit să permită României să-și plătească întreaga datorie externă) ; în paralel cu creșterea dificultăților economice, poliția secretă, Securitatea, era omniprezentă, făcând din România un stat polițienesc. Spre deosebire de conducătorii Pactului de la Varșovia, Ceaușescu nu a sprijinit interesele Uniunii Sovietice, ci a urmărit o politică externă proprie. În timpul când liderul sovietic Mihail Gorbaciov vorbea despre reformă, activitatea lui Ceaușescu semăna cu megalomania și cultul personalității unor lideri comuniști est-asiatici, precum nord-coreeanul Kim Ir-sen.

Politica externă românească în perioada regimului Dej (1948-1965)

Title

În anii ’50 nu se poate spune că România a avut o politică externă proprie deoarece a adoptat poziţia sovietică în toate problemele de politică internaţională: a fost membră fondatoare a CAER-ului şi a Pactului de la Varşovia, a susţinut politica U.R.S.S. în toate conflictele pe care le-a avut această superputere chiar şi cu statele comuniste: Iugoslavia şi Ungaria. Iugoslavia, condusă de Tito, adoptase o poziţie de nealiniere la politica sovietică, refuzând să facă parte din alianţele conduse de U.R.S.S. În conflictul Tito-Stalin, Dej l-a susţinut activ pe Stalin.În anii ’60 regimul politic de la Bucureşti se distanţează de U.R.S.S. atât în plan intern cât şi în plan extern: România a început o colaborare economică importantă cu Iugoslavia (construcţia hidrocentralei Porţile de Fier). În 1964, la o întrunire a Partidului Muncitoresc Român, s-a respins în mod oficial o propunere făcută de sovietici (planul Valev) pentru ca sudul României să facă parte dintr-un complex agricol împreună cu nordul Bulgariei şi sudul U.R.S.S. Aceasta ar fi dus la încetinirea ritmului dezvoltării industriei româneşti.

Title