Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
,,Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
Pe ţigan 1-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să
pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi
prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele".
43
A chemat pe ungur cu degetul şi i-a ales, din câte avea pe lângă sine, jucării: „Iaca, dumnitale îţi
dau botfori, şi pinteni, şi răşină să-ţi faci sfârcuri la mustăţi; să fii fudul şi să-ţi placă petrecerile cu
soţii".
S-a înfăţişat şi turcul: „Tu să fii prost; dar să ai putere asupra altora, cu sabia".
Sârbului i-a pus în mână sapa.
A poftit pe boieri şi domni la ciubuc şi cafea: „Măriilor voastre vi-i dat să trăiţi în desmierdare,
răutate şi ticăloşie; pentru care să faceţi bine să puneţi a mi se zidi biserici şi mănăstiri".
La urmă, au venit şi muntenii ş-au îngenuncheat la scaunul împărăţiei. Domnul-Dumnezeu s-a
uitat la ei cu milă:
— Dar voi, necăjiţilor, de ce aţi întârziat?
— Am întârziat, Prea slăvite, căci suntem cu oile şi cu asinii. Umblăm domol; suim poteci şi
coborâm prăpăstii. Aşa ostenim zi şi noapte, tăcem, şi dau zvon numai tălăncile. Iar aşezările
nevestelor şi pruncilor ne sunt la locuri strâmte între stânci de piatră. Asupra noastră fulgeră, trăsneşte
şi bat puhoaiele. Am dori stăpâniri largi, câmpuri cu holde şi ape line.
— Apoi aţi venit cei din urmă, zice Domnul cu părere de rău. Dragi îmi sunteţi, dar n-am ce vă
face. Rămâneţi cu ce aveţi. Nu vă mai pot da într-adaos decât o inimă uşoară ca să vă bucuraţi cu al
vostru. Să vă pară toate bune; să vie la voi cel cu cetera; şi cel cu băutura; s-aveţi muieri frumoase şi
iubeţe.
Povestea asta o spunea Nechifor Lipan la cumătrii şi nunţi, la care în vremea iernii era nelipsit.
Zicea el c-ar fi învăţat-o de la un baci bătrân, care fusese jidov în tinereţă şi binevoise Dumnezeu a-1
face să cunoască credinţa cea adevărată. Acel baci ştia şi altele şi cunoştea şi slovă, lucru de mare
mirare între ciobani. De la el Lipan deprinsese şi unele vorbe adânci pe care le spunea cu înţeles la
vreme potrivită."
Introducere
Botez în ,,Baltagul"
,,La Borca a căzut într-o cumătrie. Le-au ieşit în cale oamenii, au apucat de căpestre caii şi i-au
abătut într-o ogradă. Erau aprinşi la obraz şi aveau plăcere să cinstească pe drumeţi şi să-i ospăteze.
Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză şi să-i puie rodin sub pernă un coştei de
bucăţele de zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o hârtie de douăzeci de lei. (Rodin - dar adus femeii
care a născut.)
S-a închinat cu paharul de băutură cătră nănaşi, a sărutat mâna preotului, ş-a arătat tuturor celor
care veneau s-o asculte că are greu năcaz c-o datorie de bani de la Dorna, pe care de atâta vreme o
urmăreşte şi n-o mai poate împlini. îşi cheltuieşte şi paralele de nafură ca să răzbată pe vremea asta de
iarnă. Nici până la Broşteni nu ştie cum a ajunge. Noroc că are acolo nişte cunoscuţi de la care a putea
împrumuta ceva, ca să răzbească până unde are asemenea interes.
Mult se minuna preotul de aşa fiinţi fără inimă şi fără omenie:
— Ne pare rău când spunem, dar ce să facem? Trebuie să spunem şi să mărturisim că sunt între
noi muntenii şi oameni dintre aceştia crânceni, care-ţi calcă dreptul tău, care-ţi iau banul şi nu-ţi mai
dau înapoi nimica. Apucători ca lupii - aşa-s unii dintre ai noştri, ofta sfinţia sa. Pe-aceia Dumnezeu i-a
blăstămat să fie răi, să prade aşa cu uneltiri blajine, ori să iasă cu toporul la drumul cel mare să pălească
pe gospodar în frunte şi să-i răpească avutul. Muntenii, râdea sfinţia sa, sunt ori aşa ca noi, cu bucurie
şi cu cântece, ş-aceştia toţi avem s-avem intrare la rai - ori duşmani căpcăuni - ş-aceştia, puţini câţi
sunt, au să se ieie de mână ş-au să se ducă în iad la Caraoţchi. Pe dinafară, cerând intrare ba colo, ba
dincolo, nu se poate! La noi nu sunt oameni de mijloc.
— Aşa am păţit eu, cu oamenii care au să se ducă la iad, se văita Vitoria, veselindu-se în sine de
viclenia ei."
Botez
,,La noi la țară mergeau nașii la finuț/finuță acasă,ii faceau baie,o îmbrăcau si mergeau la biserică.După ce copilul era scufundat in apa sfințită din cristelniță,copilul era îmbracat în alte veșminte decât cele de la început.După slujba religioasă urmează masa festivă,unde nașii dăruiesc copilului cadou care depinde de sexul copilului,dacă este băiat acesta primește inel,iar dacă este fată îi este dăruit cercei.Când ajung acasă,nașii spun ,,Am plecat cu un păgân și ne-am întors cu un creștin".
Nunta în ,,Baltagul"
Nunta
,,La Cruci a dat de nuntă.
Fugeau săniile cu nuntaşii pe ghiaţa Bistriţei. Mireasa şi druştele cu capetele înflorite; nevestele
numai în catrinţi şi bondiţi. Bărbaţii împuşcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie şi s-alunge mai
degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni şi le-au ieşit
înainte cu năfrămile de la urechile cailor fâlfâind. Au întins plosca ş-au ridicat pistoalele. Ori beau în
cinstea feciorului de împărat şi a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară acolo pe loc.
Nunta s-a abătut cătră drum. Vitoria a primit plosca şi a făcut frumoasă urare miresei. Arăta
veselă faţă şi limbă ascuţită, deşi s-ar fi cuvenit să fie scârbită, căci se ducea la răi datornici, la Dorna.
— Eu îs de loc de la Tarcău, mai spunea ea, şi sunt nevasta unuia Nechifor Lipan, care a trecut şi
el câteodată pe aici şi a închinat poate şi el, ca mine, un pahar la nunţile dumneavoastră, în drumul meu
eu întăi am dat peste un botez; şi s-ar î cuvenit să văd întăi nunta şi pe urmă botezul; dar câteodată se
întâmplă să fie şi altfel. Nu-i nimic nici atuncea, fiind tot de la Dumnezeu. Şi mai am o mirare: că, după
rânduielile cele nouă ieşite de la stăpânire şi bătute cu darabana şi spuse de crainic şi la noi în sat,
călindarul s-a schimbat. Toţi ne-am trezit mai bătrâni cu treisprezece zile - numărând zilele, sărbătorile
şi posturile după moda papistaşilor. Acu ar fi să fim în post, iar [dumneavoastră faceţi nuntă, ca şi cum
ar fi fost câşlegi.
— He-hei! au răcnit nunii suindu-se în picioare în sănii; dumneata, nevastă de la Tarcău, nu ştii
pesemne că noi nu ne dăm şi vrem să fim mai tineri cu treisprezece nopţi, şi noi ţinem cu călindarul cel
vechi de la începutul lumii pe carele Domnul Dumnezeu 1-a dat lui Adam. Noi nu vrem altfel şi facem
pe popa nostru cu de-a sila să se ţie de lege. El, săracu, zice cum zicem noi, iar altora de prin alte părţi
de lume, dacă le place să ţie cu nemţii ori cu jidovii, n-avem ce le face. Al lor are să fie, pe ceea lume,
focul cel nestins.''
,,La noi la țară se cosea steagu' la miri acasă,mergea mireasa la el a giuca steagu',se făcea masă,pe urmă stegașu lua steagul si mergea la mireasa acasă,cu tot alaiu',acolo se lua belciugul miresei,după aceea mergeau la cununie de la biserică.Ceterașul se ocupa cu muzica în timp ce nuntașii se distrau. Așa era la noi obiceiu'.
Înmormântarea
,,Femeile umblau şi ele despărţite, repezindu-şi din când în când ascuţişuri de duşmănie. Toate le
observa munteanca şi le cântărea în capul ei. Nu uita nimic din ce trebuia pentru buna rânduială şi avea
vreme să se alăture şi de cucoana Măria, şoptindu-i ceva cu grabă. Gheorghiţă nu se afla de faţă. După
porunca mamei lui, încălecase cum ajunsese ea, venind de peste Stânişoara, şi coborâse înainte în
Sabasa ducând cânele şi tărhatul mortului.
Au mers aşa până ce alaiul a fost zărit din vale de cătră oamenii tocmiţi care privegheau în turnul
bisericii. Clopotele au început a bate. Asupra zvonurilor de clopot, au venit amestecându-se cântările
buciumelor. Tot satul întâi s-a suit pe prispe cu mâna streşină la ochi; apoi, rânduri, rânduri, s-a îndreptat
spre ţintirim.
S-a făcut slujbă mare, cum puţine s-au mai văzut în Sabasa. Asupra rămăşiţelor descoperite ale
lui Nechifor Lipan bătea pieziş soarele auriu de aprilie. Preoţii au cerut lui Domnul Dumnezeu pace
pentru sufletul robului său, apoi au cântat cu glas înalt veşnica pomenire. Vitoria a venit lângă cucoana
Măria şi a rugat-o, cu glas pripit, să aibă ea grijă de cele din urmă rânduieli şi mai ales să nu uite să
ceară în clipa anumită vinul pentru stropit şi găina neagră care se dă peste groapă. Bătrâna pe care a
tocmit-o ajutoare le are toate în traistă — numai să i le ceară. O roagă pe cucoana Măria să-i facă
această mare binefacere, căci ea trebuie să steie lângă soţul său în clipa asta de despărţire. îl mai vede
acuma o dată. Pe urmă n-are să-1 mai vadă până la învierea cea din veac.
Atuncea, apropiindu-se, şi-a pus mâna în creştet şi şi-a mânat broboada neagră pe ceafă.
Aducându-şi după asta degetele ca nişte gheare asupra frunţii, a părut că vrea să-şi smulgă ochii.''
,,Socăcițele făceau mâncare.După ce mergeau cu mortul la groapă,se întindea masa iar acestea serveau ce au gătit,după ce mâncau,se rugau,femeile care au gătit toate bucatele,dădeau pupeze si ștergare la toată lumea care era prezent.
La mort se punea in palma nouă bani facuți in cruce de ceară si aceia se zicea că ,, Să aibă bani cu ce să plăteasca la vamă."
Bibliografie și realizatori
Andrada Ardelean
Chifor Sandra
Toth Vanessa
Toth Alex
Topan Alexandru-coordonator
Imagini:
http//:traditii.ro
Albumul străbunicii :)
Citate și Povești:
Romanul ,,Baltagul"
Amintirile străbunicii:)