Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading…
Transcript

Rezervația Naturală

”Codrii”

Au realizat : Veisa Vlada și Vîrtosu Dan

Profesor : Gălescu Valentina

Caracteristica

generală

În anul 1971, pe baza părţii de sud a Ocolului Silvic Lozova, a fondului forestier Străşeni, a fost creată Rezervaţia Silvică de Stat „Codrii", suprafaţa căreia constituia iniţial 2,7 mii de hectare. În anul 1975 în componenţa rezervaţiei a fost transferată şi partea de nord a Ocolului Silvic Lozova. Astfel suprafața totală a rezervaţiei s-a extins pînă la 5177 ha, iar suprafața ocupată de păduri - pînă la 5004 ha. Codrii au devenit prima Rezervație Ştiințifică a Moldovei.

Descriere

Teritoriul rezervaţiei constituie un masiv forestier unic. La sud, vest și nord este înconjurată de terenuri agricole, la nord-est se mărgineşte cu pădurile Fondului Forestier Străşeni.

Descriere

Detalii

Aici sunt puse sub protecție circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii de reptile, 10 specii de amfibieni și peste 10 mii specii de insecte. Principalele specii de arbori în pădure sunt stejarul pedunculat, gorunul și fagul. În cadrul rezervației funcționează un bogat „Muzeu al naturii”.

Imagini

Flora

Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneană (forestieră), central-europeană (forestieră) și euroasiatică (stepică). În rezervație sunt înregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Flora

Pădurile de stejar pedunculat ocupă în rezervaţie o suprafață relativ mică, de 541 de hectare.Pădurile de fagi europeni din rezervaţie ocupă o suprafață nesemnificativă, de doar 22 de hectare.Formaţii secundare sînt considerate, de asemenea, pădurile de tei argintiu, care ocupă în rezervaţie 50 de hectare.

Detalii

Imagini

Fauna

Lumea animală a rezervaţiei ilustrează destul de larg complexul faunistic al pădurilor Moldovei Centrale. S-au format condiții favorabile de creștere și de reproducere pentru reprezentanții faunei din munții Carpați, Balcani, din Asia , care întrunesc 52 de specii de mamifere, 151 de specii de păsări, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 8000 de specii de insecte. Se întîlnesc specii rare, precum: jder de pădure, chițcan cu abdomen alb, usturoaie, etc. Mulţi fluturi sînt adevărate podoabe ale pădurilor rezervaţiei. În anumiţi ani, primăvara, deasupra rezervaţiei, zboară intens cocorii. Se întîmplă ca timp de 5-6 zile să treacă în zbor aproximativ 1000 de exemplare.

Fauna

În rezervaţie îşi au habitatul 43 de specii de mamifere din 9 ordine, ceea ce reprezintă 67,1% din componenţa speciilor faunei mamiferelor republicii.

Detalii

În luna mai, la marginea pădurii rezervaţiei apar grămăjoare de pămînt sub formă de cupole, aşa-zisele muşuroaie de cîrtiţe.O altă specie de rozătoare din multitudinea acelora care se întîlnesc în rezervaţie - veveriţa o putem observa cel mai uşor toamna, în perioada cînd se coc ghindele și nucile.Mistreţul a populat Codrii dintotdeauna, adaptîndu-se bine în condiţiile în care a fost înconjurat de agrocenoze.Cerbul pătat a pătruns în rezervaţie prin frontiera de est a Ocolului Silvic Căpriana, unde se află unul dintre principalele focare de aclimatizare a acestei specii în Rezervaţia „Codrii".

Reprezentanții faunei

Imagini

Probleme

Tot mai des, pe rețelele de socializare internauții se arată indignați de defrișările din Codru și postează fotografii unde zeci sau chiar sute de copaci sînt puși la pămînt fără milă.

Potrivit președintelui Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste, Vladimir Garabă tăieri în pădurile și rezervațiile naturale din republică sînt permise numai cu scopul de întinerire a zonelor verzi, dar defrișările în masă se fac în scopuri comerciale, nu în folosul naturii.

Probleme

Defrișare

Tot el a menționat că an de an teritoriul pe care se întinde Rezervația naturală „Codru” se micșorează. „Pădurea de cîndva, care ne-a fost lăsată drept moștenire de la strămoșii noștri, a rămas în măsură de 5%, restul este

vorba despre păduri artificiale. Ceea ce se taie cu permisiunea autorităților ține de soiurile de copaci nu atît de importante, dar iată pădurile de stejar, care erau cîndva mîndria țării, în prezent mai îmbătrînesc, se defrișează în masă pentru export, astfel rămînt tot mai puține. Noi ar trebui cu orice preț să salvăm și să păstrăm cele 5% pe care le mai avem”, a adăugat Garabă.

O altă încălcare întîlnită în Codru este vînzarea teritoriilor pentru construcții, acțiuni la fel de ilegale ca și defrișările. Ecologul Vladimir Garabă argumentează aceste fărădelegi în felul următor:

„Există persoane care arendează unele terenuri din Codru, iar acum încearcă să le vîndă deoarece, prețul pentru închiriere s-a mărit considerabil. Astfel de cazuri sînt mai puține în prezent, cu toate acestea, ele încă mai există. Chiar și dacă se vînd terenurile în cauză, proprietarii nu au dreptul să construiască nimic pe ele, însă oamenii încalcă legea”.

Construcții

Soluții

Pentru a salva măcar ceea ce ne-a mai rămas din adevăratele păduri ale Moldovei, ecologistul susține că e nevoie de o finanțare destul de serioasă pentru a se putea purcede la înverzirea, îngrijirea și păstrarea arborilor pe care-i mai avem. În prezent, potrivit sursei citate, statul alocă foarte puține finanțe pentru aceste intervenții în păduri.

Soluții

Concluzie

Rezervația naturală ”Codrii” are o importanță semnificativă în protecția și înmulțirea speciilor de plante și animale pe cale de dispariție. Totodată rezervația dată contribuie la conservarea biodiversității caracteristice Republicii Moldova, prin aceasta îmbunătățindu-se calitatea mediului înconjurător.

Concluzie

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi