Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Aceasta Dinastie incepe cu
SNOFRU ( 2613-2589 i.Hr . )
În timpul acestei dinastii s-a
dezvoltat arta îmbălsămării
Din această dinastie fac parte
unii din cei mai cunoscuți mo-
narhi ai Egiptului Antic datorită
faptului că lor li se datorează
construcția de piramide. Toți
faraonii acestei dinastii au
construit cel puțin câte o pira-
midă care să le servească
drept mormânt.
A imbalsama inseamna a “pune in balsam” , o mixtura de rasini aromatice .Cuvantul mumie provine dintr-o interpretare gresita a procesului..Procesele/Procedeele de imbalsamare si mumificare sunt foarte similar ,in ambele cazuri corpul fiind bandajat cu unguente,uleiuri si rasinii.Există multe medode moderne de conservare a corpurilor ,însă acestea nu erau la îndemâna egiptenilor în Antichitate. Singura metodă cunoscută acestora era uscarea în nisip încins, însă această metodă lăsa corpul nu tocmai cu forma dorită si destul de nepotrivită pentru scopul său de a pastra sufletul Ka, mai ales al unui faraon. Nilul a oferit însă soluția. Nilul se revarsă anual si provoacă inundații fertilizatoare, în lipsa acestui fe- nomen,Egiptul nu ar fi decât un deșert străbătut de un râu .
În timpul Vechiului Regat, organele interne ale reginei Hetepheres au fost extrase și puse într-o soluție de natron .Atunci cand cutia a fost deschisa s-a constatat ca tot ce a mai ramas din corpul reginei era doar un fel de noroi .
Primul pas în procesul de mumificare era îndepărtarea organelor interne, printr-o incizie efectuată în partea laterală a corpului.Inima, considerată tronul inteligenței și forța vieții, era lăsată la locul său, dar creierul era scos prin nas, cu un cârlig special, și aruncat. Restul organelor erau păstrate în vase canopice.Cadavrul era împachetat, acoperit cu carbonat de sodiu cristalizat (un tip de sare) și lăsat să se deshidrateze timp de 40 zile. Corpul era apoi înfășurat în bandaje îmbibate în rășină,carbonat de sodiu și uleiuri aromate, iar toate orificiile corpului erau astupate. În final, corpul era acoperit cu rășini și bandajat inca o dată, iar preoții plasau diferite amulete între straturile de bandaje. Întregul proces, însoțit de rugăciuni și descântece elaborate, dura aproximativ 70 zile, însă corpurile astfel
prelucrate s-au conservat perfect timp de mii de ani.
In jurul anului 2575 i.Hr. , faraonul KHUFU si-a pus amprenta
asupra peisajului . Marea si faimoasa , Marea Piramida a fost
construita pentru el . Lui Khufu i se atribuie trimiterea de
expediții în Nubia după sclavi și alte lucruri de valoare. Este
improbabil ca sclavii sa fi fost folosiți la construcția piramidelor,
numărul lor fiind mult prea mic; era nevoie de oameni pregătiți
tehnic, lângă piramide s-au descoperit urmele unor tabere unde
cei care locuiau erau bine tratați medical și alimentar, cea mai
plauzibilă variantă fiind folosirea țăranilor egipteni în perioada
inundațiilor În timpul inundațiilor Nilul creștea până la nivelul
deșertului, acoperind în totalitate terenurile cultivabile. Astfel
dacă aveau de lucru la construcția piramidelor sau altor clădiri,
țăranii își puteau hrănii familiile. Acest lucru ar explica și
obținerea și păstrarea stabilității țării timp de sute de ani.
Construirea piramidelor a continuat pentru o perioada
îndelungată, cunoscându-se 80 de piramide dar nu toate s-au
păstrat până astăzi.
Dinastia a III-a
Sanakhte a fost primul faraon al celei de-a III-a dinastii a Egiptului Antic.
oser (2630-2611 î.Hr.) a fost primul faraon notabil din Vechiul Regat din
dinastia a treia. El a ordonat construirea unei piramide în trepte, în necropola
Memphis de la Saqqara . Până la el regii au fost îngropați în mastabe, uriașe
ridicături făcute din cărămizi de lut. O persoană importantă din timpul domniei
sale a fost arhitectul regal Imhotep, cel care a fost mai târziu zeificat. Pe lângă
funcţia de arhitect, acesta le îndeplinea şi pe cele de medic, preot şi demnitar la
curte. A fost unul dintre primii creatori dotaţi cu mai multe talente din istorie,
fiind chiar adorat ca divinitate.
Dinastia a IV-a
In această dinastie fac parte unii din cei mai cunoscuți monarhi
ai Egiptului Antic datorită faptului că lor li se datorează construcția
de piramide.Toți faraonii acestei dinastii au construit cel puțin câte o
piramidă care să le servească drept mormânt.
Sneferu a fost fondatorul celei de-a IV-a dinastii, domnind din 2613 î.Hr. până
în 2589 î.Hr. Numele său înseamnă on egipteană:A face frumos ,in timpul domniei lui au fost construite faimoasa piramidă turtită la Dahshur și
Piramida Rosie.
K
hufu (cunoscut ṣi sub numele de Cheops) a fost un monarh egiptean
antic care l-a succedat pe tatăl său Sneferu ca rege. A comandat
Marea Piramidă din Giza, una dintre Cele Șapte Minuni ale Lumii Antice.
Menkaura a fost un faraon al celei de-a IV-a dinastii egiptene (cca. 2530
î.Hr.–2512 î.Hr.) care a comandat construcția celei de-a treia (și în același timp
cea mai mică) piramide din Giza.
Dinastia a V-a
Userkaf a construit primul templu solar la Abusir.
Unas a fost ultimul faraon al celei de-a V-a dinastii a Regatului
Vechi al Egiptului. El a construit o mică piramidă la Saqqara , aproape
de Piramida în trepte de la Djoser .
Dinastia a VI-a
Teti a fost fondatorul Dinastiei a VI-a de faraoni egipteni și a obținut
domnia prin căsătoria cu prințesa Iput, fiica lui Unas, ultimul faraon al
Dinastiei a V-a. Teti a domnit cel mai probabil 12 ani ȋn care a construit o
piramidă la Saqqara, unde a și fost înmormântat.
Pepi I este considerat cel mai ȋnsemnat suveran al ȋntregului Regat Vechi
datorită numărului mare de edificii construite atât în capitală cât și în provincie,
dar și a reorganizării administrației centrale și a celei provinciale.
Pepi II este ultimul faraon al dinastiei a VI-a care a condus timp de 94
ani, mai mult decât oricare alt monarh din istorie. Acesta avea 6 ani c
când s-a urcat pe tron și 100 de ani când a murit.
Arta egipteană antică cuprine arta produsă în Egiptul
Antic între secolul al XXXI-lea î.Hr. și Secolul al IV-lea d.Hr..
si consta in : sculptura, pictura și caligrafia pe papiruși , faianța ,
bijuteriile, fildeșurile, arhitectura, și alte forme de exprimare
artistică. Este foarte conservatoare, stilul schimbându-se foarte
puțin de-a lungul timpului.De aceea prezita o anumita unicitate
si este considerata lucrarea unor genii artistice.
Arta Egiptului antic se găsește atât în contexte sacre, cât și non-
sacre și este
atestată pe o gamă largă de suprafețe și articole din piatră, lemn,
fildeș, ceramică sau metal. Formele artistice egiptene antice
tridimensionale combină unicitatea și estetica ,care acționează ca
un puternic purtător al tradiției și cunoștințelor culturale.
Desenele din Egiptul antic pot fi văzute pe pereții mormântului și
templului, vaselor ceramice, paletelor, ușilor false, stelelor, pe
lângă statui, figurine și modele.
SCULPTURA:
Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nu reprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om aflat într-o comuniune permanentă cu zeii . Artistul egiptean atunci când configurează chipul uman el respectă o convenție impusă de credințele sale religioase,omul răposat trebuie să privească fie spre apus, spre lumea de dincolo — spre împărăția lui OSIRIS, fie spre răsărit,unde răsare zeul-soare Ra.
De-a lungul timpului s-au lucrat în Egiptul antic zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aur— întotdeauna pictate.
PICTURA:
Pictorii egipteni acordau culorilor o anumita simbolizare,culorile
reprezentand semnificatii religioase:
Seth,zeul desertului lipsit de viata si zeul mortii,al raului.
inchinata zeului Osrir,zeu al reinvierii si a nemuririi.
pamantului fertile al Nilului,fluviu care asigura ,,reinvierea’’vesnica a Egiptului an dupa an si garanta prosperitatea si puterea.
pretios,simbol al nemuririi zeilor cu un character sacru,el
fiind folosit doar in reprezentarile zeilor si faraonilor.
ARTELE DECORATIVE:
ca material pentru artele decorative se folosesc:
- faianta,un material ceramic, realizat din nisip
de cuarț (sau cuarț zdrobit), cantități mici de var și
cenușă de planet sau natron . . Faianța era
folosită pe scară largă încă din Perioada Predinastică,
până în timpurile islamice pentru incrustări și obiecte
mici, în special ușabtiuri .
-Obiectele funerare ale lui Amenhotep al II-lea au inclus
numeroase artefacte de sticlă, care demonstrează o serie
de tehnici diferite.
Vechii egipteni erau pasionați de ornamente și decorațiuni
personale din cele mai vechi timpuri predinastice.
Înmormântările badariene conțineau adesea șiruri de mărgele
obținute din steatit glazurat, scoici și fildeș. Bijuteriile din aur,
argint, cupru și faianță sunt atestate și în perioada Predinastică
timpurie; materiale mai variate au fost introduse în secolele
anterioare Primei Dinastii . Prin Vechiul Regat , combinația
de carneol , turcoaz și lapis lazuli fusese stabilită pentru
bijuteriile regale, și urma să devină standard în Regatul
Mijlociu. Piesele mai puțin sofisticate ar putea folosi
oase, sidef sau scoici Cowrie .
O amuleta este un mic obiect magic purtat pentru protecția sa
magică proprietarului sau ca să transmită anumite calități (de
exemplu, o amuletă leu ar putea să transmită forță sau o
amuletă pătrată poate să transmită rectitudine). Atestate încă
din perioada badariană, amuletele au erau produse atât pentru
vii, cât și pentru morți. Anumite amulete erau puse în locuri
specifice în bandajele mumiei. Scarabeul inimii era o formă
specializată de amuletă, care avea scopul de a proteja inima
decedatului în viața de apoi. Amuletele erau produse dintr-o
mare varietate de materiale, inclusiv faianță, sticlă și pietre
prețioase.
Vechii egipteni au fost constructori extraordinari, folosind
unelte simple, dar eficiente și instrumente de reparare,
arhitecții putând construi mari structuri de piatră cu o
acuratețe și precizie greu de egalat și în ziua de azi.
Locuințele interne ale egiptenilor de rând cât și ale nobililor,
erau construite din materiale perisabile, cum ar fi chirpici și
lemn, care nu au supraviețuit. Țăranii trăiau în case simple, în timp ce palatele de elita au fost structuri mai elaborate din cărămizi.
Câteva au supraviețuit ca palatele din Noul Regat , cum ar fi
cele din Malkata și Amarna, ce arată zidurile și podele bogat
decorate, sculptate și pictate cu scene de oameni, păsări,
bazine de apă, divinități, desene și modele geometrice.
Structuri importante, cum ar fi templele și mormintele erau
destinate să reziste pentru totdeauna, fiind construite din
piatră în loc de cărămizi. Prima clădire din piatră de mari
dimensiuni a fost complexul mortuar al faraonului Djoser.
Cele mai vechi temple egiptene conservate,constau in Sali
simple,inchise cu dale de acoperis sustinute de coloane.
Egiptologii considera Vechiul Regat incepand cu A III-a dinastie egipteana.Primul faraon notabil din Vechiul Regat a fost Djoser (2630-2611 i.Hr.) din dinastia a treia, el a ordonat construirea unei piramide in trepte, in necropola Memphis de la Saqqara. O persoana importanta din timpul domniei lui Djoser a fost vizirul sau si arhitectul regal Imhotep, cel care a fost cel mai tarziu zeificat. Aceasta a fost era
cand fostele state antice independente egiptene au devenit cunoscute sub numele de Egipt, conducator fiind doar faraonul. Ulterior fostii conducatori au fost fortati sa-si asume rolul de guvernatori ai Egiptului si printre altele sa se ocupe de colectarea taxelor.Egiptenii, in aceasta era, isi venerau faraonul ca pe un zeu, crezand ca el e cel ce provoaca inundatiile anuale ale Nilului, atat de necesare pentru culturile
lor. Egiptenii au observant schimbarile naturii survenite in timp, si de aceea, in aceasta perioada a aparut credinta lor in ciclicitatea universului si convingerea ca Faraonul este cel de pe Pamant care lucreaza pentru a asigura stabilitatea acestor lucluri. De asemenea ei insisi s-au vazut ca un popor special ales, ca singurele
fiinte umane de pe Pamant.
Vechiul Regat a continuat cu dinastiile a V-a si a VI-a, ultimul faraon al celei din urma fiind Pepi II, care se pare ca a condus timp de 94 de ani, mai mult de cat oricare alt monarh din istorie. Acesta avea 6 ani cand s-a urcat pe tron si 100 de ani cand a murit (2278-2184). Ultimii ani din domnia lui Pepi II au fost marcati de ineficienta datorita varstei avanste a acestuia. Vechiul regat se incheie odata cu moartea acestuia. Destramarea Vechiului Regat Egiptean se presupune ca a fost
cauzata de o catastrofa.
Egiptul Antic a existat o perioadă în care religia s-a schimat enorm. Reformatorul a fost faraonul Akhenaton, care a aparținut dinastiei a XVIII a ( 1379-1362 î.Hr.). Acesta a înlocuit religia politeistă a Egiptului
cu un nou sistem monoteist ridicându-l pe zeul discului solar Aton la rangul de zeu unic al Egiptului.Aton fusese primul zeu din istoria omenirii căruia i se închina toată lumea. Mulți dintre oameni au
renunțat la religia politeistă tocmai pentru a-l slăvi pe el. Zeul Aton era reprezentat sub forma soarelui, numai că nu acela căruia se închinaeră egpitenii până atunci. Era un soare ale cărui raze se coborau asupra tuturor.In cadrul reformei sale, Akhenaton a
construit un oraș nou unde a mutat capitala regatului. După moartea sa tronul a fost preluat de succesorul său, Tutankhamon, care a eliminat instant sistemul impus de Akhenaton și a restaurat cultul politeist.
Despre Akhenaton
Epoca sa a fost una dintre cele mai
controversate. Nu se știu multe despre copilăria sa. Se presupune că ar fi crescut ăn Teba. A ocupat tronul la o vârstă cuprinsă între 16-24 ani. Este posibil ca pe atunci să fi fost deja căsătorit cu Nefertiti, o femeie c are a avut o mare influență iîn acea epocă. La
încorornare a adoptat titlurile egiptene tradiționale.
În primii ani de conducere a ordonat să se construiască temple în Karnak (Luxor) pentru a se închina zeului solar, autoproclamându-se „Mare preot”.In cel de al șaselea an și-a scmbat numele Akhenaton, tradus ca Servitor al lui Aton. Tot pe atunci a impus cultul monoteist, care i-ar fi
protejat și domnia. A construit mai târziu orașul
Akhenaton( azi cunoscut ca Tell-al-Amarna ),
care a devenit capitala Egiptului și a încercat eredicarea cultelor celorlalți zei.A murit ăn al 17 lea an de domnie, fiind ingropat în mormântul pe care și l-a construit în
Tell-al-Amarna, însă corpul său nu a mai fost
niciodată descoperit.
După cum am spus, tot atunci a fost
abandonată și religia monoteistă. Numele său nu a mai apărut niciodată pe vreun Izvor arheologic, fiind necunoscut până în secolul al XIX-lea, când identitatea sa a
fost redescoperită de către arheologi. Numele lui Akhetanon a fost șters de pe toate inscripțiile vremii la porunca faraonului-general, Horemheb care dorea
ștergerea oricărei urme istorice ale atonismului.
Chiar după moartea faraonului,orașul Akhetaton a
fost abandonat.
Religia egiptenilor din perioada antică a fost o religie politeistă prin excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși, numărul exact n-a fost încă determinat. Mulți dintre zei erau proslăviți doar într-o anumită zonă sau într-un anumit oraș.
Conform acestora , zeii au fost creati de primul zeu , numit Demiurg.Se credea ca acestia erau Facuti dupa chip omenesc. Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele oameni sau zei. Există trei elemente care îi compun: ankh, ka și ba.
decât ființele umane, dar mai inferiori zeilor. De
obicei erau nemuritori, puteau fi în mai multe
locuri în același timp și afectau lumea pe căi
supranaturale. Dar existau limite în puterea lor și
nu erau atotcunoscători. Cel mai important demon
era Ammut, Devoratorul Morților, o parte crocodil,
o parte leoaică, o parte hipopotam. Ea devora
inimile celor nedrepți la Judecata de Apoi.
era reprezentat ca un om cu un cap de șoim, încoronat cu un disc
solar și un șarpe sacru. Totuși, în lumea subpământeană pe care o
străbate noaptea, este reprezentat cu un cap de berbec.Se spune că atunci când RA sfârșea călătoria subterană soarele răsărea
din nou pe cer, dar Seth, stăpân al deșertului, trimitea mereu un
șarpe-demon, numit Apophis, care, să împiedice acest fapt.
dăduse naștere lui Hurus,este și cea vindecătoare și protectoare a regilor.
mitologie are nevoie de un personaj negativ. El este zeul întunericului,
haosului și confuziei. Seth își ucide fratele și îi uzurpă tronul. Cei mai mulți zei îl disprețuiesc.
este Seth, iar mama sa este Nephythys. Este asociat îndeaproape cu
mumificarea și protejarea morților. Anubis conducea decedații la judecată.
a) Textele piramidelor sunt din perioada Regatului vechi. Contin descântece, rugaciuni, imnuri si formule rituale. Descântecele sunt destinate ritualurilor îndeplinite de faraon sau pentru faraon.Au drept scop sa-i garanteze faraonului nemurirea. Erau recitate la funeraliile faraonilor si sustineau credinta în zeul Râ (Ra).
b) Textele sarcofagelor sunt din perioada Regatului mijlociu. Cultul funerar se extinde si la clasele sociale, zeul Osiris capata preponderenta. Osiris fagaduieste nemurirea fiecaruia prin identificarea cu el: „Traiesc, mor, sunt Osiris”.
c) Cartea mortilor este din perioada Regatului nou. Are în componenta sa formule magice, fiind
un ghid al lumii de dincolo. Cartea este scrisa pe
papirus si se introduce în sarcofag împreuna cu decedatul. Are 192 de texte sau capitole. În afara acestor trei opere, exista si lucrari teologice,mitologice, imnuri catre zei.
In concluzie,Egiptul -Regatul Vechi prezinta o cultura,o istorie si o religie bogata in lucruri interesante:povestile zeilor,elememtele artistice,arhitectura rara ce reprezinta o ,,comoara a a lumii'' si numerosii faraoni.