Tehnologia fabricării alcoolului metilic

Alcoolul metilic poarta denumirea de metanol, este cel mai simplu alcool primar,fiind stabil chimic (nu poate aparea riscul polimerizarii).

Metanolul se obtinea in trecut prin distilarea lemnului, de aceea se numea alcool de lemn. In prezent, este o substanta chimica la indemana oricui, care se produce reactia la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. Metanolul este o substanta otravitoare care, atunci cand este inghitita, produce oribirea, apoi moartea, se foloseste ca solvent precum si pentru prepararea altor compusi organici.

În prima treaptă reacţia are locdiscontinuu, la 30 ats şi 80°C, în prezenţă de sodiu metalic dizolvat în metanol sau în alt alcool

Reacţia din treapta a doua adică reducerea formiatului de metil are loc la 175-185°C peste un catalizator de tip Adkins. Jumătate din cantitatea de metanol care ia naştere în treapta a doua este introdusă în treapta întâi, astfel încât rezultă ecuaţia următoare, ca sumă a celor două procese:

CO + 2H2=CH3OH; ΔH = -21,66 kcal

Procedeul propus de F. Fischer şi O. Prizo, de fabricare a metanolului prin reducerea electrolitică a CO sub presiune, în soluţie apoasă, de sulfat de amoniu sau sulfat de potasiu, cu electrozi de plumb, nu a căpătat o importanţă tehnică.Dintre numeroasele încercări de obţinere a metanolului fără presiune, se menţionează o reacţie descoperită recent în S.U.A., dar care pentru moment nu prezintă decât un interes ştiinţific. R.F. Nystrom şi W.H. Janko au găsit că acidul carbonic dizolvat într-un eter (de exemplu dietilen-glicol-dietil-eter) poate fi hidrogenat în metanol, fără presiune şi la temperatură ordinară, în prezenţă de LiAlH4 in exces

ngestia unei cantităţi de aprox. 10 ml alcool metilic poate provoca orbirea.- inhalarea repetată şi/sau la doze mari de alcool metilic provoacă dureri de cap,toropeală, greaţă, ameţeală şi chiar leşin. Inhalarea poate agrava cazurile de emfizem şi bronşite.- contactul repetat cu pielea provoacă iritaţii, uscarea şi crăparea pielii.- contactul cu ochii a vaporilor de alcool metilic determină înroşirea ochilor,conjuctivite, tulburări de vedere.- iritarea mucoaselor glandelor.Chiar dacă alcoolul metilic este rapid degradat în mediu şi prezintă o toxicitate scăzută pentru organismele acvatice, se va evita deversarea în bazine şi apele desuprafaţă.În cea mai mare parte, alcoolul metilic conţinut de preparat este eliminat în mediu, în aer. El se evaporă prin contactul preparatului cu aerul. O parte din alcoolul metilic care ajunge în apă sau sol, se evaporă şi ajunge tot în aer. La valorile normale încare se regăseşte în mediu, alcoolul metilic nu constituie un risc pentru mediul înconjurător.Biodegradare este calea cea mai importantă de îndepărtare a sa din apă şi sol. Din ape, este eliminat şi prin procese de oxidare, hidroliză şi fotoliză dar care nu sunt la fel de semnificative ca biodegradarea. În atmosferă metanolul este în fază de vapori cu timpul de înjumătăţire de 17.8 zile. Mai poate fi îndepărtat şi de apa de ploaie.

Timpul de înjumătăţire al alcoolului metilic din apă

este de 4.8 zile şi din sol 51.7zile.Potenţialul de degradare al metanolului în instalaţiile de epurare a apelor uzate:- În nămolul activ au fost identificate bacterii care determină biodegradarea alcoolului metilic