Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Criminalii în serie
Un criminal în serie este în mod obișnuit o persoană care ucide trei sau mai mulți oameni, de obicei pentru satisfacția dorinței psihologice anormale; planificarea și săvârșirea crimei durează mai mult de o lună; există o perioadă semnificativă de timp între crime.
Motivații
Caracteristici comune
Caracteristică dominantă: Aroganța
Etapele activității crimei în serie
Grigore Uruc – Asasinul de Anul Nou
Criminali în serie Români
Ioan Rîmaru
Vera Renczi
Văduva neagră
Clasificarea criminalilor în serie
Tipul vizionar este cel mai puțin comun tip de
criminal în serie.
Acesta este considerat a fi psihotic,
având halucinații și iluzii – aceștia aud voci
sau au viziuni în care li se spune să ucidă.
Tipul orientat către misiune este axat pe eliminarea unui anumit grup pe care criminalul în serie consideră că este nedorit (indezirabil). Aceștia pot de asemenea să omoare și victime
care reprezintă un substitut al țintelor care nu sunt accesibile.
Tipul hedonist ucide din plăcere. Acest tip poate fi împărțit în încă trei categorii: orientat către plăcerea sexuală, orientat către thrill și orientat către confort.
Tipul orientat către control care este mulțumit atunci când simte că deține puterea totală asupra victimelor sale.
Tipul prădător este atras de vânătoare și de actul de a ucide propriu-zis. Aceștia văd omorul ca fiind un sport sau o activitate relaxantă.
Thrill-ul este un afect care aduce cu sine un val de emoție și entuziasm/arousal astfel producând un tremur sau o senzație de furnicături prin întregul corp.
În cazul criminalilor în serie, thrill-ul este motivația pentru care aceștia ucid, motivați de a simți acel extaz al comiterii crimei, de cele mai multe ori pierzând interesul imediat pentru victimă după ce o ucid. De cele mai multe ori aceștia nu pun accent pe satisfacerea dorinței sexuale și rar apare necrofilia sau mutilarea cadavrelor. Această dependență de thrill poate apărea încă de la vârste fragede exprimându-se de exemplu prin cruzimea și uciderea animalelor.
Dependența de thrill
Tipul hedonist orientat către thrill sunt motivați de nevoia de arousal
și extaz aduse de uciderea unei persoane și de obținerea de thrill. Ei sunt de cele mai multe
ori interesați de procesul în sine al uciderii și nu de finalitatea acestuia,
din această cauză procesul
uciderii poate dura mai mult decât în mod obișnuit.
Tipul orientat către control obține thrill-ul din controlul și puterea pe care le are asupra victimelor, mai concret puterea de a decide dacă victima moare sau trăiește și când și unde aceasta va muri. Aceștia au satisfacție și datorită atenției pe care o primesc din partea victimei pe tot parcusul interacțiunii cu aceasta. Acest tip de criminali în serie au fantezii de a deține puterea totală și de a decide destinul unei persoane încă de la vârste timpurii.
Criminalii în serie din cele două tipuri descrise mai sus (și nu numai în cazul acestor tipuri ci în cazul majorității criminalilor în serie) au în cele mai multe cazuri tulburarea de personalitate antisocială (în rare cazuri și mai mult în cea ce privește genul feminin poate să apară tulburarea de personalitate bordeline și tulburarea de personalitate histrionică), tulburare care se găsește în orice cultură și începe de la vârste fragede sub forma tulburării de conduită. Aceștia știu că greșit ceea ce fac, dar nu le pasă și de multe ori le lipsește conștiința și empatia. Ei nu simt vinovăție sau remușcări asupra acțiunilor lor și ucid, pentru că doresc; pentru thrill și pentru că le face plăcere.
Dependența de thrill este strâns legată de cele două tulburări prezentate mai sus.
Tulburarea de personalitate Antisocială
Tulburarea de Conduită
"Reprezintă un pattern de dispreț și violare a drepturilor celorlalți"(APA, 2000).
Acești indivizi creează probleme pentru restul societății, din cauza faptului că această tulburare încorporează acte criminale care amenință sau aduc prejudicii oamenilor și proprietății.
Conform DSM-IV-TR, criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisocială sunt:
A. Există un pattern pervaziv de desconsiderare și violare a drepturilor apărând de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele:
1. incapacitatea de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale,
indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest;
2. incorectitudine, indicată de mințitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit
sau plăcere personală;
3. impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte;
4. iritabilitate și agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate;
5. neglijență nesăbuită pentru siguranța sa sau a altora;
6. iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament
consecvent în muncă ori în a-și onora obligațiile financiare;
7. lipsa de remușcare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut să sufere ori a maltratat
sau a furat de la altul.
B. Individul este în etate de cel puțin 18 ani.
C. Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani.
D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.
Conform DSM-IV-TR, criteriile de diagnostic pentru tulburarea de conduită:
A. Comportament agresiv- agresiune și cruzime față de oameni și animale (adesea tiranizează, amenință sau intimidează pe alții, inițiază des bătăi, face uz de armă, sau forțează alte persoane în a întreține relații sexuale).
B. Comportament disruptiv- distrugerea intenționată de bunuri, cum ar fi incendierea sau vandalismul.
C. Comportamentul de fraudă sau furt - minciună repetată pentru a obține bunuri sau favoruri, furt din magazine, pătrunderea în case sau mașini cu scopul de a fura.
D. Încălcarea repetată a regulilor - încălcarea repetată a regulilor impuse de societate sau angajarea în comportamente care nu sunt adecvate pentru vârsta persoanei (fuge de acasă sau de la școală, lipsește noaptea de acasă, chiulește de la școală, angajarea în comportament sexual).
Ipoteza disfuncției legată de frică acceptă că socializarea morală e obținută prin folosirea pedepsei (Eysenck & Gudjonsson, 1989; Trasler, 1978).
Criminalii în serie sunt mai puțin afectați de pedeapsă, deoarece fac asocieri mai slabe și astfel sunt mai susceptibili de a se angaja în viitor în acțiuni care se pedepsesc, față de indivizii sănătoși/nediagnosticați cu TPAS.
În timp ce majoritatea oamenilor anticipează automat consecințele acțiunilor lor, simt automat rușine pentru faptele lor nedrepte, înțeleg automat de ce trebuie să reziste la frustrare, manifestă automat neîncredere în propunerile mult prea bune ca să fie adevărate, criminalii în serie/ psihopații pot să devină consțienți de astfel de factori doar cu implicarea efortului.
Modelul ilustrează importanța empatiei pentru socializarea morală.
Criminalii în serie prezintă răspunsuri autonome reduse la suferințele altor indivizi (Aniskiewicz, 1979; Blair, 1999b ; House & Milligan, 1976), posibil din cauza faptului că, atât în copilărie, cât și la maturitate, aceștia prezintă dereglări în privința aspectului facial și vocal care sugerează tristețe și în deosebi, frica (Blair et al., 2001b).
Cortextul ventromedial este asociat cu abilitatea de a învăța inhibarea unui comportament care nu oferă un răspuns pozitiv, iar disfuncția acestei zone determină deteriorări severe ale procesului decizional, mai ales în spectrul judecății morale, incapacitate de a învăța din greșelile din trecut (luând aceleași decizii chiar dacă duc la consecințe negative), facilitând adoptarea unui comportament antisocial asociat cu TPAS.
Prevenție și Intervenție Tulburare de Conduită
Importanța Prevenției
Istoric familial
Prevenția TC la nivelul școlii
Profesori:
Prevenția la nivelul școlii
1. Exerciţiu de controlarea emoţiilor
2. Exerciţiu de reflecţie: să reflecteze la două gânduri negative pe care le-au avut în acea săptămână şi apoi să le substituie cu câte unul pozitiv.
Se notează pe câte un post-it gândurile pozitive şi li se cere elevilor să lipească post it-urile pe „Copacul gândurilor pozitive” (desenat pe tablă sau o coală de flip chart)
Intervenția pentru TC
1. Orientată spre copil (ARP) atrenamentul în rezolvarea de probleme - distorsiunile de gândire pot duce la comportamente agresive şi antisociale.
2. Intervenția împreună cu părinții:
- implicat în relaţia cu copilul, să îi observe reacțiile emoționale și comportamentele
- recompense pentru încurajarea comp. prosocial
- metode de disciplinare nepunitive
- să îi înveţe pe copii să îşi asume responsabilitatea pentru comportamentul lor
- metode de monitorizare a comportamentului copilului
Sugestii pentru părinți