Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Circuitul carbonului si azotului in natura
1,122
CIRCUITUL CARBONULUI ȘI AZOTULUI ÎN NATURĂ
Proiect realizat de:
Anițoaie Andra și Bălteanu Ioana
Circuitul carbonului în natură
Pe Pământ, circuitul carbonului din natură este format dintr-o serie de schimburi de substanță, care antrenează carbonul, între biosferă, atmosferă, hidrosferă și litosferă. Cea mai mare parte a carbonului din circuit se află sub formă gazoasă, în special ca dioxid de carbon.
Între atmosferă și biosferă: plantele în timpul nopții și animalele tot timpul elimină prin respirație dioxid de carbon. În timpul zilei plantele asimilează carbonul din CO2 și, cu ajutorul luminii solare, prin procesul de fotosinteză îl transformă în combinații organice, eliberând oxigenul. Capacitatea biosferei de a asimila carbonul este, totuși, limitată.
• Între atmosferă și hidrosferă: CO2 este un gaz relativ solubil în apă și există un echilibru al concentrației. Oceanele conțin dizolvate cantități imense de CO2, care, în caz că echilibrul ar fi perturbat, ar putea fi eliminate în atmosferă, ducând la o perturbație climatică extremă. Solubilitatea gazelor în apă descrește pe măsură ce temperatura apei crește, ca urmare la o încălzire a oceanelor, eliberarea CO2 în atmosferă este un pericol real.
• Între biosferă și litosferă: în trecutul îndepărtat, în special în carbonifer, o mare parte a plantelor din flora din epocă au ajuns în pământ, stocând în litosferă carbonul din corpul lor sub formă de zăcăminte de cărbune.
• Între atmosferă și litosferă: actual carbonul este eliberat din litosferă în atmosferă sub formă de CO2 prin activități antropice (arderea combustibililor fosili). Se consideră că în ultima jumătate de secol au fost emise în atmosferă cantități foarte mari de CO2 și metan, care, prin efectul de seră au dus la începerea fenomenului de încălzire globală.
Diamantul este format numai din atomi de carbon.
- solidă
- cristalizată
- în stare pură şi incoloră
Duritatea cea mai mare (locul 10 în scara Mohs).
Nu conduce curentul electric, nici căldura
Punct de topire: 3550 °C, prezintă reactivitate chimică scăzută.
- insolubil în orice fel de solvent
Diamant
Grafitul
Proprietăţi
- fenomenul de clivaj (se sparge în bucăţi mai mici)
- substanţă solidă, cristalizată de culoare neagră
- este unsuros la pipăit
- este opac
- punct de topire ridicat: 2850 °C
- insolubil în apă şi solvenţi organici
- conduce curentul electric
- se găseşte în natură sub formă de cărbune de pămînt: antracit, puilă, dignit, cărbune brun, turba
- locul 1 în scara Mohs ca duritate
Grafit
Grafit
Circuitul azotului în natură
Circuitul azotului în natură (sau ciclul azotului) => procesul de circulație continuă a azotului în atmosferă, scoarța terestră, organismele animale și cele vegetale, în decursul căruia acest element chimic trece (intră) prin diverse forme și combinații chimice.
Azotul poate exista în:
-->stare gazoasă;
-->ca nitrat, nitrit, amoniac;
-->intră în componența a diverși compuși organici.
-->În ecosferă există rezerve practic nelimitate de azot, în special sub formă moleculară în atmosferă și compuși ai azotului în sol. Formele azotului accesibile pentru plante sunt azotații.
-->O sursă de obținere a azotaților pentru plante o constituie organismele fixatoare de azot atmosferic. De exemplu, Bacteria radicicola fixează până la 280 kg azot/ha/an.
-->În procesul de fixare a azotului participă și unele metale tranziționale, printre care mai frecvente sunt fierul și molibdenul.
-->După ce sunt înglobați în protoplasma plantelor, azotații sunt preluați de animale și incluși în protoplasma acestora de unde o parte trec în uree, iar alta, după moartea organismelor, sub acțiunea bacteriilor se transformă în amoniac.
-->Altă sursă de amoniac o reprezintă descărcările electrice din atmosferă și emanațiile vulcanice;
-->O parte din acest amoniac ajunge în corpul plantelor, iar altă parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular;
-->În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea;
--> Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic al azotului.
-->În terenurile cultivate de om, cantitatea de azot asimilabil extrasă de plante e mai mare decît aceea care se regenereaza în mod natural. Din această cauză e nevoie să se adauge acestor soluri îngrașăminte azotate.
Pe baza azotului s-au realizat o mulțime de îngrășăminte ce ușurează munca agricultorilor și sporește producția.
Iată cîteva exemple de îngrășaminte:
-->Îngrășăminte chimice cu azot sub formă amoniacală
-->Îngrășăminte chimice cu azot sub formă nitrică
-->Îngrășăminte chimice cu azot nitric şi amoniacal
-->Îngrășăminte chimice cu azot amidic (organic) etc.