Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Comunități etnice din România
Proiect de Cotet Eliza 8B
În România trăiesc alături de comunitatea românească diferite comuități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specfice.
Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Tranilvania, Banatul, Bucovina si Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia și Moldova, se maifestă cea mai mică deschidere față de pluralismul etnic, dar și față de cel politic.
Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un procent de circa 11% din totalul de 20,1 milioane de locuitori. Cele mai importante minorități din România sunt cea maghiară – 1,23 milioane de locuitori, fiind urmați de rromi – 0,62 milioane, ucraineni – 50,9 mii de locuitori, germani – 36 de mii, turci – 27,7 mii, ruși-lipoveni – 23,49 mii și cu sub 1% pondere din minoritari (20 de mii de locuitori sau mai puțin) – tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, italieni, polonezi, cehi, bosniaci și alte minorități. De asemenea in România se află si comunități de arabi, afro-români, chinezi, vietnamezi, indieni, pakistanezi etc.
Pozitia geografica a Transilvaniei, varietatea conditiilor naturale, social-istorice, economice si politice au facut ca spatiul transilvanean sa inregistreze si o mare diversitate etnica, religioasa, lingvistica, spirituala si culturala.
Primul recensământ oficial din Transilvania în care s-a făcut distincție între naționalități (distincție făcută pe baza limbii materne) a fost efectuat de către autoritățile austro-ungare în 1869. Pentru perioada anterioară acestui an există doar estimări ale proporțiilor diverselor etnii din Transilvania. Astfel, Elek Fényes, statistician maghiar din secolul al XIX-lea, estima în 1842 că populația din Transilvania anilor 1830-1840 era compusă în proporție de 62,3% români și 23,3% maghiari.
Rezultatele recensamintelor pe mai multi ani sunt prezentate in acest tabel
Aceasta este o casa saseasca
Nu există în toată Europa o regiune în care etniile să fie atât de „amestecate” ca în Banat. Aici locuiesc în linişte şi bună înţelegere cele 15 comunităţi etnice care caută mereu să cunoască cultura şi limba fiecărei etnii în parte: română, germană, maghiară, croată – craşoveană, sârbă, cehă, slovacă, ucraineană, bulgară, rromă şi celelalte neamuri.
Banatul multietnic şi multicultural cuprinde în principal:
germani
croaţi
sârbi
pemi – cehi
ucraineni
Aceasta este o poza cu vechii germani din Banat
Aici este harta etnica a banatului la recensamantul din 2011
Iar aici este legenda :)
Datorită multiculturalității sale, Bucovina a fost inclusă în aria culturală central-europeană, în care predomină diversitatea și complementaritatea. Includerea regiunii, din punct de vedere cultural, în zona de cultură central-europeană constituie principalul motiv pentru care Bucovina este unică în România, ea fiind singura regiune din Moldova istorică ce a făcut parte din această arie culturală.
Cei mai reprezentativi, mai numeroși și mai conservatori sub aspect etnic, armenii au ajuns în ținutul Bucovinei de astăzi înainte de întemeierea statului moldovenesc. Aceștia au jucat un rol important, atât la întemeierea statului moldovenesc, cât şi ulterior, în întreaga perioadă medievală. Au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a oraşelor, au creat instituţii de învăţământ şi instituţii de binefacere şi au lăsat în urmă elemente de cultură materială.
Una dintre cele mai vechi etnii din ţinutul Bucovinei de astăzi, evreii s-au stabilit pe aceste meleaguri pe fondul unui complex de împrejurări geografice și istorice favorabile, prima atestare documentară datând din anul 1473. Încă de la venirea lor în această zonă, evreii se ocupau în special cu comerțul, arendășia și meșteșugăria. Ulterior, preocupările lor au atins domenii precum agricultura, industria, sectorul financiar, sănătatea și cultura. Datorită abilităţilor deosebite pe care le-au demonstrat în activităţile comerciale şi economico-financiare, evreii au jucat rolul de promotori ai capitalismului, reuşind ca, până în anul 1914, să controleze o importantă parte a economiei ducatului Bucovina.
Sinagoga evreiasca
Ducând un mod de viață izolat și trăind în comunități omogene, huțulii și-au păstrat caracteristicile etnice specifice, respectiv dialectul vorbit, religia, arealul de dezvoltare și ocupațiile tradiționale, până în zilele noastre.
Încă de la venirea lor în acest teritoriu, huțulii și-au practicat ocupațiile lor tradiționale: păstoritul, creșterea animalelor, muncile forestiere, plutăritul. Cu abilități deosebite în creșterea cailor, ei au reușit să impună chiar o rasă renumită de cai, ce le poartă numele – caii huțuli. Sunt renumiți pe plan internațional prin încondeierea ouălor de Paște, meșteșug practicat și astăzi în localități precum Ulma, Lupcina, Paltinul, Brodina, Breaza, Moldovița.
Rromii nu sunt o comunitate omogenă, ci se împart în grupuri structurate în funcţie de legăturile familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viaţă, sedentar sau nomad.
Cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor este prelucrarea metalelor, în cadrul căreia se evidențiază prelucrarea fierului, care cuprinde specializarea pe meserii (fierăritul, lăcătușăria, potcovăria, feroneria), urmate de prelucrarea aramei, de care se ocupă căldărarii, și prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint.
Conform datelor recensământului din 2002, cele două judeţe din partea românească a Dobrogei au o populaţie de 971.643 de locuitori din care 88.023 locuitori aparţin minorităţilor.
Grupurile etnice semnificative din Dobrogea sunt: turcii, tătarii, ruşii lipoveni, grecii, aromânii, bulgarii, italienii.
Primele prezenţe tătărăşti pe teritoriul Dobrogei sunt semnalate odată cu marea invazie dintre anii 1241-1242. În această perioadă, tătarii se vor aşeza însă în număr mic în Dobrogea. După pacea de la Berlin din anul 1878, Dobrogea a revenit statului Român, însă cea mai mare parte a populaţiei turce şi tătare de aici a rămas pe loc şi a convieţuit cu populaţia românească.
Se poate spune că prezenţa bulgărească pe teritoriul Dobrogei a fost semnificativă în intervalul cuprins între anii 1812-1878, când numărul lor a ajuns la aproximativ 25 000.
Prezenţa bulgarilor a fost discontinuă în Dobrogea, şi a avut aspectul unei pendulări continue din regiunile de origine spre sudul Basarabiei. După cucerirea Basarabiei în 1812, Rusia a colonizat sudul acestei provincii cu populaţie creştină bulgărească. Administraţia apăsătoare rusească şi introducerea serviciului militar obligatoriu, i-a făcut pe bulgari să se deplaseze în sens invers, spre sud în Dobrogea.
Grecii au fost cei care au furnizat statului otoman tot felul de bunuri (hrană pentru armată şi pentru marile oraşe). Ca şi armenii, au fost slujbaşi ai statului otoman, însă spre deosebire de armeni care locuiau numai în oraşe, pe greci îi întâlnim şi la sate – satul Greci. Totuşi, cei mai mulţi greci au locuit la Sulina şi Constanţa. După începerea războaielor ruso-turce, grecii au fost mai mereu de partea ruşilor, astfel că au căzut în dizgraţie.
Dupa cum am observat in informatiile oferite in acest proiect, Romania este o tara cu multe grupuri etnice cu traditii culturale, lingvistice si religioase specifice.
Astfel, de a lungul anilor, Romania s-a schimbat foarte mult, avand parte de Unirea Principatelor Romane (Moldova si Tara Romneasca) si mai apoi de Marea Unire(Basarabia, Bucovina,Transilvania cu Regatul Romaniei) din care a rezultat acest "amestec" etnic prin toata Romania de astazi.