Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading content…
Transcript

Ochiul

Alcătuire

Ochiul uman funcţionează ca o cameră foto.

Razele de lumină de la un obiect trec printr-o deschidere (pupila) şi sunt reflectate de cristalin către retină, un strat fotosensibil de pe fundul ochiului. Calitatea optică şi adaptabilitatea ochiului sunt mult mai bune decât ale oricărei camere foto.

Tunica Externă

Tunica externa este formata din sclerotica si cornee. Sclerotica se afla

posterior iar corneea anterior.

Intre sclerotica si cornee se afla un sant, in care se afla canalul lui Schlemm, prin care trece umoarea apoasa spre venele sclerei.

Corneea se afla in partea anterioara, nu are vase de sange, este

transparenta si este mai putin intinsa fata de sclerotica (1/6 din tunica fibroasa). Contine numeroase fibre nervoase.

Sclerotica este opaca, situata posterior, reprezinta 5/6 din tunica fibroasa. Posterior prezinta un orificiu pentru fibrele nervului optic (lama ciuruita a sclerei), cat si orificiul pentru vasele de sange si limfatice. Este alcatuita din tesut conjunctiv dens. Pe suprafata ei se insera muschii extrinseci ai globului ocular.

Tunica Medie

Tunica Medie

Tunica medie este alcatuita din:

-coroida

-corpul ciliar

-irisul

Irisul

Este situata in fata anterioara a cristalinului, are rolul de diafragma la nivelul ochiului. Irisul regleaza cantitatea de lumina care ajunge la retina. La mijloc prezinta un orificiu numit pupila.

Culoare irisului este variabila de la un individ la altul.

Irisul

Coroida

Se afla posterior si prezinta un orificiu prin care iese nervul optic si care corespunde orificiului sclerei.

Corpul Ciliar

Continua coroida anterior si este format din procesele ciliare si muschiul ciliar.

Corpul Ciliar

->Procesele ciliare secreta umoarea apoasa si sunt in numar de 60 - 80.

->Muschiul ciliar intervine in procesele de acomodare prin actiunea asupra cristalinului, prin intermediul ligamentului suspensor, care se insera pe fata externa a capsulei cristalinului.

->Muschiul ciliar prezinta fibre circulare (inervate de parasimpatic) si fibre radiare (inervate de simpatic).

Tunica Internă

Tunica interna este reprezentata de retina.

In retina se gasesc celule fotosensibile, care recepteaza undele luminoase si le transforma in influx nervos.

Tunica Internă

Exista doua tipuri de celule cu rol de receptie la nivelul retinei:

-celule cu bastonase - sunt celule nervoase modificate, in numar de aproximativ 125 milioane, sunt mai numeroase la periferia retinei optice si sunt absente foveea centrala. Celulele cu bastonase sunt adaptate pentru vederea nocturna, in lumina slaba.

-celule cu conuri - sunt celule nervoase modificate, in numar de 6 - 7 milioane, sunt mai numeroase in macula luteea, sunt adaptate pentru vederea diurna, in lumina intensa, colorata

Retina

Din punct de vedere functional, retina este formata din:

->Retina vizuala - este retina care prezinta celule receptoare pentru lumina si prezinta doua zone importante: macula luteea (pata galbena), in care se afla mai multe celule cu conuri. In centrul macula luteea se afla foveea centralis, cu o suprafata de 1, 5 milimetri patrati, unde se afla doar celule cu conuri.

->Pata oarba - nu prezinta celule fotosensibile si este locul de iesire a nervului optic

Retina

Retina este formata din 10 straturi de celule, care contin celulele cu conuri, cu bastonase, precum si celule de sustinere si de asociatie.

Cristalinul

Cristalinul este localizat intre iris si corpul vitros.

Este invelit de o capsula elastica numita cristaloida si este mentinut prin fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor.

Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, nu contine vase de sange, limfatice sau nervi.

Umoarea apoasă

Umoarea apoasa este secretata de procesele ciliare. Este un lichid incolor. Se gaseste in camera anterioara a ochiului, situata intre cornee si cristalin.

Umoarea apoasa este resorbita de venele sclerei prin canalul lui Schlemm. Intre productia de umoare apoasa de catre procesele ciliare si resorbtie exista un echilibru, astfel incat presiunea intraoculara normala este de 23 mmHg. Atunci cand exista o obstructie la nivelul canalului Schlemm presiunea intraoculara creste, cu aparitia glaucomului.

Corpul Vitros

Corpul Vitros

Corpul vitros are o consistenta gelatinoasa, forma sferica si este transparent. Se afla in camera posterioara, intre cristalin si retina.

La exterior prezinta o membrana numita hialoida.

Sistemul optic al ochiului este convergent, astfel ca imaginea formata pe retina este reala, de dimensiuni mai mici si rasturnata.

Funcţii

Fiecare component al ochiului are o anumita functie, care contribuie la buna functionare a organului ca intreg.

Funcţii

Ochiul functioneaza pe principiul “sistemul cybernetic”, adica are in exterior globul ocular numit si 'aparat de luat vederi', apoi căi de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii.

Sclerotica, Corneea , şi Muşchii ciliari

Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.

Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina.

Muschii ciliari indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului.

Pupila, Retina

şi Bastonaşele

Pupila isi poate micsora sau mari diametrul in raport cu lumina din mediul exterior, avand in mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde in interiorul ochiului pana la retina.

La nivelul retinei se face transformarea radiatiei luminoase in energie electrica, care transmite mesajul vizual la scoarta cerebrala. Conurile si bastonasele sunt neuronii cei mai importanti, care contin substantele fotosensibile si anume iodopsina si rodopsina, substante care au in compozitia lor ca element esential vitamina A. Conurile sunt asezate in centrul fundului de ochi in zona numita pata optică.

Exista in general pana la aproximativ 8.000.000 de celule, care se ocupa cu perceperea formei elementelor fixate (simtul formelor) si cu distingerea luminii monocromatice, deci a culorilor (simtul cromatic).

Bastonasele sunt cu aproximatie in numar de peste 60.000.000 elemente si au proprietatea de a sesiza intensitati de lumina din ce in ce mai reduse, adica permit orientarea in lumina redusa, in intuneric (simtul luminos).

Cristalinul, Orbita

şi Conjunctiva

Lentila cristalina este legata prin fibre foarte fine de muschii ciliari. Cristalinul este situat in spatele irisului si are posibilitatea prin contractia reflexa a muschiului ciliar fie sa-si creasca refrigenta (se bombeaza) permitand vederea de aproape, fie sa-si scada refringenta (se turteste), permitand vederea la distanta.Aceasta proprietate este acomodatia vizuala, care ne permite sa vedem clar de la orice distanta privim.

Orbita protejeaza globul ocular impotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este asezat globul ocular, iar in rest orbita contine cei 6 muschi extrinseci care determina miscarile ochiului, vase, nervi si tesut adipos.

Conjunctiva este o membrana bogat vascularizata si inervata, care protejeaza globul ocular contra oricarui corp strain, praf, fum etc. Muschii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepti (superior, inferior si externi) si 2 muschi oblici, care toti participa la miscarile ochilor.

Mecanism de transmitere a informaţiilor

Primul lucru pe care lumina îl întâlnște când intră în contact cu ochiul este cornea. Aceasta transformă un fasciul de lumină cilindric deviind razele acestuia prin pupilă, aici producându-se aproximativ 70% din transformarea luminii. În spatele pupilei se află irisul, care determină culoarea ochiului și cantitatea de lumină care intră în pupilă. Apoi, pentru ca lumina să se focalizeze pe retină, cristalinul își ajustează aspectul pentru a se asigura că informația este captată de nervul optic și trimisă către creier.

Asemănarea cu aparatul foto

O versiune simplificată a ochiului uman este aparatul foto, care are următoarele părți componente:

Diferența fundamentală dintre ochi și aparat este modul de prelucrare a fasciculului astfel încât acesta să ajungă unde trebuie: în timp ce ochiul se folosește de proprietățile elastice ale cristalinului, aparatul foto modifică distanța dintre două lentile pentru a schimba poziția focarului.

Prezentare video

Prezentare video

Bolile

Bolile ce se manifesta la nivelul organului de simţ în urma deteriorării unui anume component din alcătuire.

Bolile

Cataracta

Este boală are atacă ochiul și se manifestă prin opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. Se clasifică în mai multe categorii:

•congenitală - este consecința unui proces patologic intrauterine.

•senilă - apare în urma tulburării nutriției cristalinului, cel mai des din cauza diabetului zaharat.

•traumatică - reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin lovituri.

•complicată - este consecința unor boli intraoculare (iridociclită, glaucoma).

•radiativă - este rezultatul expunerii la radiații ionizante.

Glaucomul

Produce atrofierea nervului optic și îngustarea câmpului vizual. Glaucomul este deseori asociat cu o creștere a presiunii intraoculare, dar poate exista și atunci când presiunea este normala. Și invers putem avea o presiune intraoculara mare fară însa a avea glaucom. O serie de factori duc la cresterea riscului de glaucom:

- istoricul familiei

- îmbătrânirea

- diabetul și bolile vasculare

- miopia severă.

Hipermetropie

Ochiul hipermetrop are globul ocular este prea scurt, având ca rezultat faptul că razele de lumină să nu fie focalizate pe retină, ci în spatele acesteia. Aceasta se corectează folosind ochelari cu lentile convergente (convexe).

Hipermetropie

Miopia

Ochiul miop / hipometrop are retina situată la distanțe mai mari de 17 mm, astfel că imaginea cea mai clară a unui obiect se formează în faţa retinei. Acest defect se corectează purtând ochelari cu lentile divergente (concave).

Miopia

Astigmatismul, Presbitismul şi Daltonismul

Astigmatismul este un viciu de refracție, datorat existenței mai multor raze de curbură ale suprafeței corneei.

Astigmatismul, Presbitismul şi Daltonismul

Presbitismul este un defect comun de vedere reprezentat de incapacitatea ochiului de a vedea clar obiectele aflate în apropiere, ca rezultat al pierderii elasticitaţii cristalinului

Daltonismul constă în imposibilitatea de percepţie a uneia sau a mai multor culori.

Adaptarea ochiului la lumină şi întuneric

Acomodarea este un proces automat de adaptare a ochiului pentru vederea clară a obiectelor. Acomodarea este necesară în cazul obiectelor situate la distanţe mai mici de 6m.

Se realizează prin:

•modificarea curburii cristalinului

•prin corectarea axelor oculare

•prin contracţia musculaturii extrinseci a globului ocular

În procesul de acomodare există 2 puncte de reper:

•punctum remotum (distanţa maximă la care un obiect poate fi văzut clar fără acomodare – 6m)

•punctum proximum (situat aproape de ochi, la care capacitatea de acomodare este depăşită).

Rodopsina

Rodopsina

•este responsabilă pentru vederea scotopică, în lumină difuză, când nu se disting culorile, detaliile şi conturul obiectelor .

•sensibilizează bastonaşele pentru radiaţiile albastre.

•refacerea ei are loc în prezenţa vitaminei A.

•lipsa vitaminei A determină hemeralopia (orbul găinilor).

Iodopsina

Este responsabilă pentru vederea fotopică, diurnă, colorată.

•există trei tipuri de conuri, care conţin 3 tipuri de pigmenţi sensibili la: albastru (445nm) verde (530nm) roşu (570nm).

Iodopsina

Adaptarea celulelor fotoreceptoare

Se realizează prin descompunerea pigmenţilor fotosensibili sub acţiunea luminii şi refacerea pigmenţilor la întuneric.

Depinde de cantitatea de pigment fotosensibil din celule şi de durata expunerii lor la lumină sau la întuneric.

Adaptarea la întuneric durează 30-40 minute.

Adaptarea la lumină durează 5 minute.

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi