Introducing
Your new presentation assistant.
Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.
Trending searches
Fenomenul de trecere a unei substanțe din stare solidă în stare lichidă.
Aceasta se realizează cu absorbție de căldură.
Ex.: sticla, ceara, smoala, materiale plastice.
Datorită încălzirii treptate, corpul se înmoaie => pastă vâscoasă => lichid (cu vâscozitate redusă, ca și apa).
Nu se poate preciza temperatura la care s-a petrecut topirea.
Se face brusc, la o temperatură bine determinată, specifică fiecarei substanțe (numită temperatură de topire).
Evoluția temperaturii în timp
Ev. temperaturii
Căldura latentă specifică de topire
= cantitatea de căldură ce revine unității de masă pentru a trece din stare solidă în cea lichidă.
Căldura latentă specifică de topire
În mod normal, la topire, volumul corpurilor cristaline crește, iar densitatea lor scade.
Excepție fac: apa, bismutul, germaniul, argintul, fonta și unele aliaje, la care volumul scade, dar densitatea crește.
Fenomenul de trecere a unei substanțe din stare lichidă în stare solidă.
Acest proces este caracterizat de căldura latentă specifică de solidificare, egală cu cea de topire.
1). Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea ramâne constantă. La fel și pentru solidificare;
2). Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;
3). Starea solidă și starea lichidă pot coexista în echilibru numai la temperatura de topire.
Aceste două procese sunt întâlnite în mai multe domenii de utilizare, cum ar fi:
- gastronomie;
- metalurgie;
- sticlărie;
- obținerea diamantelor industriale.
- Popovici, Mircea-Mihail, Fenomene termice;
- Hristev, Anatolie, Introducere în termodinamică;
- Fizică, manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom
Balint Alexandra
Marian Alexandra
Stoica Andreea
Stan Andreea