Introducing 

Prezi AI.

Your new presentation assistant.

Refine, enhance, and tailor your content, source relevant images, and edit visuals quicker than ever before.

Loading content…
Loading…
Transcript

Celălalt prin sine însuşi- Extazul Comunicării

JEAN PAUL BAUDRILLLARD

Unciuleac Răzvan, Roşculeț Andra, CRP-1

DESPRE AUTOR

n. 27 iulie 1929, Reims, Franța– d. 6 martie 2007,Paris, Franța

Jean Baudrillard a fost un autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez, teoretician al postmodernismului.

S-a născut la Reims, în Franța, fiind descendentul unei familii de fermieri. În tinerețe, Baudrillard a predat limba germană la liceu, după care și-a dat teza de doctorat în sociologie, sub conducerea lui Henri Lefevre iar în perioada anilor 1950-60, războiul algerian l-a influențat puternic.

Publicații și influențe

A fost marcat de scrierile lui Roland Barthes privind analiza semiotică a culturii și de cele ale lui Marshall McLuhan, care a demonstrat importanța studierii mass media în orice analiză sociologică. De altfel influențat de Karl Marx, Ferdinand de Saussure, Claude Lévi-Strauss.

  • ,,Strategiile fatale“ (1983)
  • „Sistemul obiectelor“ (1968)
  • „Societatea de consum“ (1970)
  • „În umbra majorităților tăcute“ (1983),
  • „Oglinda producției“ (1973)
  • „Pentru o critică a economiei politice a semnului“ (1972),

Cea mai celebră scriere a sa este însă „America“; aici el prezintă o nouă metodă de analiză a societății, descriind ceea ce el consideră a fi irealitatea culturii americane. Pentru sociolog, America este un deșert în care irealul și realul se contopesc atât de bine, încât granița dintre ele practic nici nu mai este vizibilă.

Extazul Comunicării

Analizele lui Baudrillard constau într-o regândire a teoriilor sociale și politice în lumina dezvoltării cunoscute de societatea tehnologică, media și consumerism. Acestea au dus la formarea unei lumi noi, a Postmodernismului, în care valorile au căpătat alte înțelesuri. In începutul capitolului „Extazul comunicării” autorul explica cum obiectul si-a pierdut valoarea pe care o avea odată. De exemplu, in ziua de azi, majoritatea isi doresc o masina scumpa, care sa arate bine si sa aibă putere, impresionându-si prietenii in acelasi timp. Acest obiect ar trebui vazut altfel, apreciat pentru utilitatea lui. Dar din cauza societatii in care traim lucrurile scumpe pe care le cumparam ne satisfac din punct de vedere psihologic.

În acest capitol, autorul prezintă realitatea de astăzi, făcând o comparaţie cu cea trecută,dar într-un mod aparte. Totul a pornit de la un sistem al obiectelor, ceea ce plasează realitatea de astăzi sub aura în care lucrurile nu mai au parte practică, totul desfăşurându-se pe o scenă pe care lumea joacă la îndemnul altora.

TITLE

TITLE

CONCLUZIE

Brusc, spațiul nu mai este gratuit, ci este de vânzare pentru reclame și bombardamente; el afirmă: „Nu mai sunt capabil să știu ce vreau”. Comercializarea creează o identitate schizofrenică „odată cu apariția unei promiscuități imanente și interconectarea perpetuă a tuturor rețelelor de informații și comunicații”

Baudrillard devine astfel un technofob, având un dispreț nemărginit pentru ceea ce înseamnă tehnologie si automatizare. Mai mult, el încheie rapid capitolul, spunând că prin extazul comunicării, distincția dintre spațiul public și cel privat a fost modificată de noile noastre rețele, ceea ce duce la o imposibilitate a unei persoane să se „producă ca oglindă” sau o identitate, ci mai degrabă un produs al mai multor rețele diferite

Learn more about creating dynamic, engaging presentations with Prezi